Impactul încălzirii globale: scandal și bătălie financiară la Baku, la summitul climatologic de amploare cu zeci de mii de participanți din 200 de țări

Statele dezvoltate ezită să aloce sume mari, în timp ce națiunile mai puțin dezvoltate cer responsabilitate, susținând că vor fi afectate de catastrofele climatice. Gazda, Azerbaijanul, adoptă o atitudine provocatoare față de statele europene, iar în contextul acestor tensiuni, influența lui Donald Trump se resimte, având în vedere necredința sa în realitatea încălzirii globale. Summit-ul climatic COP29, desfășurat în Azerbaijan, se apropie de final, iar atmosfera rămâne stresantă.

Peste 65.000 de persoane din aproape 200 de țări s-au înregistrat pentru COP29. Cele mai mari delegații vin din Azerbaijan (peste 2.000 de participanți), Brazilia, Turcia, Emiratele Arabe Unite și China.

Conflicte majore, progrese modeste

Lupta împotriva încălzirii globale devine tot mai dificilă, mai ales din cauza divergențelor între țările dezvoltate și cele în dezvoltare, privind metodele de reducere a emisiilor și contribuțiile financiare necesare. În unele țări, liderii influenți contestă gravitatea încălzirii globale.

În multe națiuni occidentale, există o opoziție puternică împotriva implementării unor taxe pe emisiile de carbon și pe vehiculele poluante. Anul 2024, care se preconizează a fi cel mai călduros din istorie, a adus mai multe evenimente climatice extreme, cum ar fi inundațiile devastatoare din Valencia, soldate cu mai mult de 200 de decese.

Summit-ul COP29 se desfășoară în Azerbaidjan, o națiune care prosperă datorită resurselor de petrol și gaze, sub conducerea unui lider autocrat care a eliminat vocile de opoziție.

Aceste conferințe au fost martore la decizii istorice. De la un summit COP s-a născut celebrul obiectiv de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C, iar la alt summit, cel de la Paris, au fost semnate acorduri care au marcat un moment rar de consens. Numele COP provine de la „Conferința Părților”, prima ediție având loc în 1995, la Berlin.

Reticența statelor dezvoltate în a contribui financiar

Sloganul principal al COP29 de la Baku, „În solidaritate pentru o lume verde”, contrastează cu realitatea din capitala azeră.

Unul dintre cele mai discutate subiecte la COP29 este „Fondul de Pierderi și Daune”, menit să susțină rapid țările cel mai afectate de schimbările climatice.

Astfel, națiunile dezvoltate sunt așteptate să contribuie financiar în caz de catastrofe naturale în țările în dezvoltare. De exemplu, dacă o furtună devastatoare lovește o insulă din Pacific, atunci țara afectată ar putea solicita sprijin financiar din acest fond. Detalii despre provocările acestui fond au fost expuse de diverse publicații.

Fondul a fost înființat la summit-ul de la Sharm el Sheikh (Egipt), în 2022, după o lungă opoziție. La COP28, mai multe state din UE, precum și SUA, și-au luat primele angajamente financiare, iar o așteptare esențială este ca națiunile vulnerabile să beneficieze de asistență.

Negociatorii intenționează să elaboreze un plan prin care țările dezvoltate să contribuie anual cu peste 1.000 de miliarde de dolari în fondul de pierderi și daune. Până acum, s-au promis 720 de milioane de dolari, iar cel mai recent angajament provine din Suedia, cu 19 milioane de dolari. Scopul este de a ajunge la sume semnificative, cu mult peste contribuțiile anterioare, iar SUA a promis 17 milioane de dolari.

Cu toate acestea, există o opoziție considerabilă față de aceste solicitări financiare, mulți considerând că este nerealist să cerem miliarde pentru schimbările climatice, mai ales în contextul altor priorități globale.

Schimbările sunt necesare pentru a răspunde realității actuale

Summit-urile climatice au loc la finalul anului, adunând mii de participanți, iar în ultimii ani s-au desfășurat în națiuni prosperând pe baza combustibililor fosili. Voci semnificative sugerează că este imperativă o reformă a formatului acestor întâlniri.

Unii susțin că astfel de conferințe nu ar trebui organizate în țările care nu susțin tranziția către energii regenerabile și că numărul participanților ar trebui să fie redus. Propunerea este ca să fie preferate întâlniri cu un număr mai mic de participanți, pentru a evalua progresul țărilor implicate.

COP28 a avut un număr record de 97.000 participanți, ceea ce ridică probleme de eficiență, iar susținătorii unui nou format propun întâlniri mai frecvente, dar cu un număr mai mic de participanți, pentru a analiza progresele.

Întregul proces COP este adesea perceput ca fiind extrem de lent, iar progresele anuale sunt considerate insuficiente în direcția renunțării la combustibilii fosili. Negocierile de la COP28 au demonstrat dificultatea de a ajunge la un consens, discuțiile fiind îndelungate și formulările finale fiind adesea vagi.

La Baku, s-a subliniat problema lobby-ului practicat de susținătorii combustibililor fosili, inclusiv gazda conferinței. Peste 1.700 de persoane care promovează interesele companiilor energetice au fost acreditate, comparativ cu 2.500 anul trecut.

Cercetători și experți în climat au semnat o scrisoare deschisă ce solicită ca țările care nu sunt dispuse să renunțe la combustibili fosili să nu aibă dreptul de a găzdui astfel de conferințe.

O reformare a sistemului COP este discutată într-un comentariu de specialitate, afirmând că este timpul să se treacă de la negocieri interminabile la acțiuni concrete.

Pentru un avans semnificativ în reducerea emisiilor, este esențial să se implementeze modificări majore în structura COP.

Obiectivul de „neutralitate climatică” până în 2050 pare acum și mai greu de atins.

Summit-ul COP29 a debutat pe 11 noiembrie și se va încheia pe 22 noiembrie.

Reperul politic al lui Trump la Baku

Mandatul lui Donald Trump a complicat și mai mult situația, având în vedere că în primul său mandat a retras SUA din acordul climatic de la Paris, fundația întregului proces COP. Deși Biden a reluat angajamentul, Trump a amenințat cu o posibilă retragere din acorduri.

Trump a etichetat schimbările climatice drept o „farsă” și a sugerat tăieri bugetare în domeniul cercetării climatice. Sloganul său „Drill, Baby, Drill” ilustrează bine atașamentul său față de resursele fosile.

Deocamdată, nu este clar cum vor evolua politicile climatice sub Trump, dar indiciile arată că echipa sa va avea membri care împărtășesc viziunea sa sceptică privind schimbările climatice.

John Podesta, responsabil de politicile climatice în administrația Biden, a declarat la Baku că, deși Trump poate să conteste încălzirea globală, politicile implementate în ultimii ani nu vor fi complet anulate.

Inclusiv reprezentanți din industria energetică au subliniat importanța menținerii SUA în acordul climatic de la Paris, afirmând că absența lor ar crea un vacum în negocierile internaționale.

Controversă și credibilitate în calitate de gazdă

Summit-urile COP au fost organizate în trecut în țări care profita de pe urma combustibililor fosili, dar rar o națiune gazdă a susținut atât de deschis acest sector precum Azerbaidjanul la actuala conferință.

Ilham Aliev, președintele azer, a afirmat că „petrolul și gazul sunt daruri divine” și a acuzat națiunile occidentale de ipocrizie.

Recent, Aliev a atacat Franța, denunțând trecutul colonial și acuzațiile la adresa regimului său, provocând indignare în Europa, în special în Franța.

Josep Borrell, șeful diplomației europene, a condamnat ferm atacurile președintelui azer, subliniind situația critică a drepturilor omului în Azerbaidjan.

De asemenea, o dezvăluire din partea BBC a arătat că delegatul azer a folosit influența sa pentru a organiza întâlniri axate pe investiții în industria combustibililor fosili, contrar obiectivelor conferinței.

Azerbaidjanul, cu o populație de 10 milioane, are 90% din exporturi legate de gaze și petrol, cu SOCAR fiind o companie cunoscută și în România.

Provocările țintei de 1,5 °C

Conceptul creșterii temperaturii globale cu 1,5 °C a fost enunțat încă din 2009, la summitul COP15 de la Copenhaga, dar la acea vreme nu existau suficiente dovezi pentru a susține un consens.

Prin Acordul de la Paris, guvernele s-au angajat să limiteze creșterea globală sub 2 °C și să continue eforturile de a restrânge această creștere la 1,5 °C. Un raport IPCC sugerează o probabilitate semnificativă ca acest prag de 1,5 °C să fie depășit până în 2030.

Mulți sceptici contestă știința încălzirii globale, având diverse teorii privind originile fenomenului, însă comunitatea științifică a respins aceste idei.

Niciun argument legat de fluctuațiile de temperatură nu poate nega trendul global de creștere pe termen lung.

Obiectivul de 1,5 °C pare acum improbabil, în contextele previziunilor care sugerează o încălzire de 3,1 °C până la sfârșitul secolului. Specialiștii sugerează împreună că ar fi necesar să redefinim greutatea acestui obiectiv și să ne îndreptăm spre ținte mai realizabile.