INTERVIU. Este legală numirea lui Mihai Busuioc la CCR? „Nu a avut nicio legătură cu activitățile judecătorești”

Mihai Busuioc, actual șef al Curții de Conturi și candidatul PSD pentru posturile de judecător la Curtea Constituțională, a fost validat de Parlament pe 23 iunie 2025, însă a refuzat să discute cu jurnaliștii despre cei 18 ani de experiență juridică menționați în CV-ul său, care constituie cerința minimă legală pentru această funcție. Am discutat despre cazul lui Busuioc cu avocatul Iancu Toader.

• Referitor la situația lui Busuioc, președintele Nicușor Dan a fost chestionat miercuri, la summitul NATO de la Haga. Avocatul Toader a afirmat: „Chiar dacă am considera că experiența de la Curtea de Conturi poate fi asimilată cu activitatea juridică, câți ani avem? 8 ani, corect! Și atunci, ce facem cu ceilalți 10 ani care lipsesc?”
• „Este vorba despre credibilitate și despre nevoia de reformare. Nu poți transfera o persoană dintr-o activitate administrativă, oricât de competent ar fi, în acest domeniu”
• „Există numeroși specialiști în drept, profesori universitari și profesioniști cu experiență practică și teoretică care ar fi putut accepta cu onoare această numire, conform articolului 143.”

Conform CV-ului său actualizat în 2020, Busuioc a absolvit în 2002 Facultatea de Drept a Universității Nicolae Titulescu din București și a urmat un master în „Drept funciar, publicitate imobiliară și cadastru” între 2005-2007.

De la acea dată, Mihai Busuioc ar fi trebuit să înceapă cariera sa în domeniul juridic, pentru a acumula cei 18 ani de experiență necesari pentru a fi numit judecător la Curtea Constituțională.

El a ocupat funcții administrative sau politice în diverse instituții publice, inclusiv la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, ca secretar de stat și secretar general al Ministerului Dezvoltării, fiind numit șef al Curții de Conturi din 2017. Niciuna dintre aceste funcții nu a fost judiciară.

Am consultat un expert juridic, avocatul Iancu Toader, pentru a oferi clarificări cu privire la cerințele legale pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională, definiția experienței juridice și analiza CV-ului lui Mihai Busuioc.

„Candidații trebuie să aibă competențe înalte în domeniul juridic”

-Domnule avocat Toader, publicul cunoaște detaliile din CV-ul lui Mihai Busuioc, noul judecător al CCR, și se întreabă dacă experiența sa se ridică la cei 18 ani de activitate juridică.

-Să analizăm mai întâi articolul 143 din Constituție. Eu nu fac politică, nu am intenția de a fi controversat, ci sunt un practician și consider că meritocrația trebuie aplicată, în conformitate cu litera și spiritul legii.

Articolul 143 din Constituție stipulează că „Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă cel puțin 18 ani de experiență în activitatea juridică sau în învățământul superior juridic, precum și o competență profesională înaltă în domeniu.”

Este esențial să facem distincția cu privire la rolul Curții Constituționale. Aceasta nu face parte din instanțele judecătorești tradiționale, fiind o instanță de contencios constituțional care garantează supremația legii.

Cunoaștem atribuțiile CCR. Aceasta mediază între puterile statului, are responsabilități în materie electorală și se ocupă de aspecte de neconstituționalitate, fie a priori, fie post-factum.

Este important să discutăm că, în calitate de judecător CCR, nu se face referire la un judecător din instanțele de judecată obișnuite. Totuși, pentru a ocupa acest rol, sunt necesare anumite pregătiri, atribuții și proceduri specifice, inclusiv cele reglementate de legislația relevantă.

CCR este sesizată în legătură cu neconstituționalitatea actelor normative. De exemplu, se analizează conformitatea legilor și ordonanțelor guvernamentale cu norma constituțională.

Acest lucru implică faptul că persoana propusă trebuie să aibă o pregătire profesională solidă. Munca în domeniul contenciosului constituțional este complexă și necesită abilități extinse. De aceea, legiuitorii au specificat o vechime de minimum 18 ani în acest domeniu.

„CCR se confruntă cu probleme complexe de natură civilă, comercială și penală”

–Ce înseamnă pregătirea juridică superioară? –Aceasta nu se limitează doar la obținerea diplomei de la facultatea de drept. Articolul afirmă clar despre pregătirea juridică superioară și competența profesională înaltă, alături de minimum 18 ani în activitatea juridică sau învățământul superior juridic. Există o corespondență între profesori universitari și cei din sistemul juridic.

Aceasta presupune experiență practică în domeniu.

Gândiți-vă la problemele complexe cu care CCR se confruntă, începând de la chestiuni civile, comerciale și penale. Aici, competența profesională joacă un rol esențial.

„Busuioc afirmă că a semnat hotărârile în plenul Curții de Conturi”

–Acest aspect este menționat în CV-ul său.

-Așa este. Este necesar să existe o compatibilitate naturală cu profilul acestei instituții. Observând polemicile din media legate de activitatea anterioară și CV-ul domnului Busuioc, pot spune că nu consider că este persoana potrivită.

Nu cred că alegerea a fost una optimă sau necesară. Analizând CV-ul, nu pot accepta poziția de la Curtea de Conturi ca fiind relevantă pentru activitatea juridică.

Busuioc a menționat că a semnat hotărârile în plenul instituției, dar Curtea de Conturi nu este parte a sistemului judiciar, fără atribuții similare. În conducerea acestei instituții pot exista specialiști din alte domenii, însă aceasta nu înseamnă că au o experiență equivalentă unui judecător.

Busuioc menționează Academia de Apărare Carol I în CV-ul său

-Dar are Mihai Busuioc vreo activitate în învățământul juridic superior?

-În CV-ul său apar diverse cursuri la Academia de Apărare Carol I și alte universități, însă aceste aspecte sunt relevante mai ales pentru administrația publică și pot fi considerate semnificative pentru un funcționar public de rang înalt.

„Busuioc a fost funcționar, angajat în cadastru”

-Câți ani de activitate juridică are Mihai Busuioc?

-Pornind de la cerința de 18 ani, chiar dacă considerăm perioada de la Curtea de Conturi ca fiind relevantă, avem doar 8 ani. Ce se întâmplă cu cei 10 ani lipsă?

Examinând celelalte 10 ani și funcțiile ocupate, nu se poate trasa o legătură cu competențele necesare pentru activități juridice sau pentru a ocupa un post la Curtea Constituțională, care necesită mult mai multe abilități.

În afară de Curtea de Conturi, cea mai mare parte din cariera lui Busuioc a fost în cadrul activităților de funcționar, având un rol administrativ la cadastru.

Nu se poate asimila perioada în care a lucrat pe funcții administrative cu o pregătire juridică solicitată într-o activitate jurisdicțională, ca cea a Curții Constituționale.

Nu se poate spune că a avut o legătură cu sistemul judiciar. Nu a practicat, nu a fost implicat în probleme juridice, ca avocat, procuror sau judecător.

Nu cred că Busuioc ar trebui să facă parte din completul celor nouă judecători ai Curții Constituției. Din perspectiva legală și matematică, nu îndeplinește cerințele de 18 ani în domeniul juridic, iar activitatea sa nu poate fi asimilată.

„Există numeroși specialiști în drept, profesori universitari…”

-Are el măcar un an de experiență jurisdicțională?

-Am încercat să fiu obiectiv, dar realitățile juridice nu confirmă această alegere.

Am auzit și argumentul că secretarii generali sunt asimilați profesiei juridice. Asta depinde de apartenența la corpul juriștilor sau Barou. Fără activitate de magistrat sau avocat, acest lucru nu se poate afirma.

Indiferent de interpretarea extinsă, nu se respectă cerințele articolului 143 pentru o experiență de cel puțin 18 ani în domeniul juridic.

Este o alegere surprinzătoare chiar și pentru practicieni, cum ar fi cele determinate de influența politică la nivelul numirilor judecătorilor.

Cu toate că aceste numiri au un aspect politic, trebuie să fie susținute de competențe profesionale clare, care oferă garanția unei performanțe de înaltă calitate.

Există mulți specialiști în drept, profesori universitari cu experiență practică, care ar fi putut accepta cu distincție această numire.

Concluzionând, din punctul meu de vedere, alegerea aceasta nu este cea mai favorabilă, iar din perspectiva legală, nu respectă criteriile necesare.

„Discutăm despre credibilitate, necesitatea de reformare”

-Care va fi impactul acestei numiri asupra percepției CCR?

-Vizibil, având în vedere și recentul context politic și discuțiile generate de intervenția instituției în procesul electoral...

S-au înregistrat situații atipice. Dacă au fost benefice sau nu, nu este scopul acestei analize. Acestea sunt hotărârile CCR, cu efecte general aplicabile.

Este esențial ca numirile din CCR să fie bine gândite, având în vedere importanța acestei instituții ca garant al respectării Constituției.

Un rol fundamental al CCR într-un stat de drept impune ca judecătorii să aibă o pregătire juridică de calitate.

Este vorba despre credibilitate și despre nevoia de reformare. Nu poți transfera pe cineva dintr-o activitate administrativă, indiferent de cât de competent ar fi.

Aceasta este părerea mea ca practician al dreptului. Există mulți profesioniști care întrunesc toate condițiile cerute de articolul 143.