INTERVIU: Motivele românilor pentru emigrare și influența lor asupra votului. Analiza cercetătoarei Sorina Soare despre impactul granturilor Guvernului și perspectiva AUR sub conducerea lui George Simion

România se confruntă cu un exod masiv al tinerilor, ceea ce influențează comportamentele electorale și mobilizarea politică. În contrast, țara vecină Bulgaria observă, pentru prima dată în decenii, un fenomen invers - mai mulți bulgari se întorc acasă decât emigrează. O discuție cu cercetătoarea Sorina Soare, lector la Universitatea din Florența, scoate în evidență motivele plecării românilor și atitudinea acestora față de politica din România.

La ultimele alegeri, partidele extremiste din diaspora, precum cele suveraniste, au obținut rezultate remarcabile, în contrast cu PSD și PNL, care au înregistrat un număr redus de voturi. Liberalii nu au prezentat o listă pentru diaspora la Camera Deputaților. Un alt aspect notabil este mobilizarea alegătorilor români din SUA, care au contribuit semnificativ la succesul candidatei USR, Elena Lasconi, în turul doi al alegerilor prezidențiale de anul trecut.

În trei luni vor avea loc din nou alegeri prezidențiale, iar protagoniștii se anunță a fi aceiași (Călin Georgescu, Elena Lasconi) și apar noi candidați și alianțe (PSD-PNL-UDMR) - precum Crin Antonescu și Nicușor Dan. Votul românilor din străinătate va avea, din nou, un impact considerabil, având în vedere că în toamna anului trecut au votat 821.703 români din diaspora, reprezentând aproape 10% din votanții total.

Sorina Soare detaliază factorii care determină românii din străinătate să se mobilizeze la vot.

Sorina Soare: "Migrația a fost un subiect de discuție intensă în politica românească încă din anii '90. Acuzațiile adresate liderilor din exil că nu sunt legitimi, pentru că nu au trăit efectele regimului comunist, reflectă inițiativele de decredibilizare a alternativelor politice. Deși nu e momentul să discutăm detaliile acestui fenomen, e important de reținut că a existat percepția că migrarea românilor poate servi drept o alternativă democratică la regimul comunist."

În ciuda acestor provocări, Parlamentul a recunoscut rapid drepturile de vot pentru românii din diaspora. Această decizie a avut implicații importante, permițând astfel restabilirea legăturilor politice cu cetățenii români din afară și oferind, în același timp, o rampă de lansare pentru o Românie pro-europeană.

Un alt aspect considerabil a fost alinierea la standardele internaționale. Maturizarea relațiilor economice și politice cu românii din alte țări a devenit crucială în contextul migrației și al tranziției către economia de piață. Transferurile financiare ale românilor din străinătate au devenit o resursă fundamentală pentru economia națională.

2000: Anul în care diaspora devine un actor politic semnificativ

– Când diaspora a început să influențeze alegerile din România?– Până în anii 2000, românii din diaspora activau mai mult la nivel economic și cultural, dar din 2008 au devenit un segment electoral major.

De asemenea, statul român a început să investească în politici pentru diaspora, însă este important să facem distincție între politicile destinate cetățenilor români și cele destinate compatrioților din jurul României.

Comunitățile românești din străinătate sunt extrem de diverse, având origini diferite. Această diversitate a contribuit la lipsa unui comportament electoral unitar, deși comunitățile din diaspora au jucat un rol crucial în anumite alegeri, cum a fost cazul victoriei lui Traian Băsescu în 2009.

Partidul USR a beneficiat de un sprijin considerabil din partea comunităților românești din Franța și Marea Britanie. La alegerile recente pentru Parlamentul European, partidul SOS a obținut un rezultat notabil cu sprijinul comunităților din Europa Occidentală, subliniind astfel potențialul electoral al românilor din afară.

Aceste interacțiuni dintre migranți și cei rămași acasă au influențat principii politice, valorile și comportamentul electoral din România.

Întrebându-se cum putem defini aceste interacțiuni, cercetătoarea menționează că transferul de valori are loc prin diverse canale, precum rețelele sociale și apelurile telefonice. Totuși, există promisiuni ambigue în ceea ce privește natura acestor transferuri, unele studii susținând orientări pro-democratice, altele având rădăcini în populismul de dreapta.

Inițial, migrația influențează politica pe termen scurt prin voturile exprimate, dar și pe termen lung, prin diseminarea valorilor individuale.

Diaspora reprezintă un potențial sprijin pentru partidele românești, facilitând relațiile între România și țările de reședință. Colaborarea dintre comunitățile din diaspora și partidele românești, exemplificată prin AUR, demonstrează cum mobilizarea diasporei poate afecta politicile naționale.

Subreprezentarea comunităților din diaspora în Parlament

– Care este rolul partidelor politice în menținerea legăturii dintre diaspora și România?– Aceste comunități generează un spațiu transnațional de activitate politică, însă relația dintre partide și cetățenii din afară este adesea ambiguă, mulți migranți percepând partidele ca fiind responsabile pentru motivele plecării lor din țară.

Partidele întâmpină adesea dificultăți în a menține o relație constantă cu românii din diaspora, iar resursele nu sunt suficiente pentru susținerea acestei relații. Organizațiile de partid s-au cimentat adesea prin inițiative de bază, în special pentru USR și AUR, care au reușit să atragă resurse semnificative din diaspora.

Dificultățile în recrutarea activiștilor din străinătate sunt evidente, iar astfel de partide se confruntă cu costuri ridicate pentru menținerea legăturilor cu comunitățile dispersate.

În 2016, George Jiglău a evidențiat subreprezentarea comunităților din diaspora în Parlamentul României, deși există milioane de români în afaceri. Chiar dacă partidele fac eforturi de a se conecta cu aceste comunități, numeroase obstacole persistă.

Un exemplu este colaborarea între partidele din diaspora, cum ar fi PSD-ul din Torino, care coabitează în același spațiu cu Partidul Democrat. Totuși, menținerea unor astfel de relații stabile este complicată datorită dispersiei comunităților.

Succesul AUR în diaspora provocă surpriză, arătând că informațiile despre aceste comunități sunt limitate.

Recent, jurnaliștii au început să expună problemele cu care se confruntă românii din străinătate, cum ar fi sprijinul oferit de activiști pentru accesul la vaccinare în timpul pandemiei.

Statele românești au alocat resurse către biserici, dar fără o prezență constantă în comunitățile din diaspora, rezultatele nu sunt promițătoare.

Impactul dezamăgirii față de clasa politică asupra migrației

– Contribuie frustrarea față de clasa politică la migrarea românilor?– O analiză a lui Dumitru Sandu arată că în România și Bulgaria lipsa justiției sociale influențează semnificativ intenția de emigrare. Românii pleacă nu doar din motive economice, ci și din cauza corupției și a ineficienței politice.

Despite having numerous party members, activism pe termen lung este slab reprezentat, favorizând apariția de partide noi, cum ar fi AUR, ca alternativă la tradiționalele PSD și PNL.

Măsurile statului român pentru a sprijini întoarcerea românilor în țară ar trebui să se concentreze pe eliminarea corupției și promovarea noilor actori politici.

Comunitățile românești din străinătate doresc acces la o viață politică transparentă și liberă de corupție, care să le ofere posibilitatea de a se implica activ.

Mobilizarea diasporei: lecții din alte țări

– Există exemple internaționale de mobilizare eficientă a diasporei care ar putea fi aplicate în România?– Mobilizarea nu este o activitate directă a statului, ci un rol de facilitare, având în vedere că statul ar putea, de asemenea, restricționa dreptul de vot al diasporei.

Politologul Rainer Bauböck a discutat despre condiționarea reprezentării de statutul de stakeholder, sugerând că dreptul de vot pentru cetățenii nerezidenți ar trebui limitat la prima generație de migranți.

Deși unele state aplică restricții legate de votul extern, există argumente forte împotriva acestor limitări: migranții continuă să păstreze legături cu țara de proveniență.

Următorul pas este crearea unei infrastructuri legale care facilitează votul, prin deschiderea mai multor secții, extinderea perioadei de vot și introducerea votului electronic.

Deși România este apreciată pentru extinderea drepturilor electorale ale diasporei, succesul acestui demers depinde și de calitatea politicii interne. Mobilizarea diasporei nu trebuie evaluată exclusiv pe baza participării, ci și prin prisma politicilor implementate.

Calitatea democratică a politicii este esențială, iar cetățenii români din țară și din diaspora își doresc o democrație reală, nu doar formală, pentru a asigura succesul mobilizării diasporei.