Introducerea „taxei pe stâlp” va duce la creșterea prețurilor la electricitate și gaze / Această taxă a fost implementată anterior, iar statul a fost obligat să returneze sumele colectate.

Introducerea „taxei pe stâlp” va duce la creșterea prețurilor la electricitate și gaze / Această taxă a fost implementată anterior, iar statul a fost obligat să returneze sumele colectate.
Eoliene, Foto: Feverpitched | Dreamstime.com

Experții din domeniul energetic afirmă că institurea unei taxe de 1,5% pe construcțiile speciale, cunoscută sub denumirea de „taxa pe stâlp”, va genera scumpiri semnificative la electricitate și gaze, impactând astfel prețurile în mod direct și indirect. Această taxă a fost aplicată între anii 2014 și 2017, dar investitorii au contestat-o juridic, obținând câștig de cauză, ceea ce a determinat statul să returneze sumele prin compensație cu alte impozite.

Liviu Gavrilă, președintele Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA), a declarat că orice formă de impozitare suplimentară se va reflecta în prețul final al energiei.

El a subliniat că aceasta taxă ar putea determina o revizuire a unor investiții semnificative în sectorul eolian.

Istoricul „taxei pe stâlp” din 2017 și motivele pentru care fondurile au fost returnate.

Taxa pe construcțiile speciale a fost în vigoare anterior în România, din 2014 până în 2017, dar investitorii au acționat în instanță, reușind să recupereze fondurile prin compensarea cu alte impozite.

Conform lui Gavrilă, se estimează că o situație similară se va repeta, având în vedere provocările cu care se confruntă sectorul, care este deja afectat de o povară fiscală ridicată.

Impactul semnificativ al „taxei pe stâlp” asupra sectorului economic.

Federația Patronală a Energiei (FPE) a semnalat Guvernului, printr-un comunicat, că această măsură a fost propusă fără o consultare adecvată și fără dialog social cu părțile implicate.

FPE subliniază că astfel de măsuri contravin principiilor bunei guvernări și promisiunilor anterioare, având potențialul de a afecta grav sectoarele economice esențiale.

Taxa de 1,5% pe construcții reprezintă o povară fiscală semnificativă care poate periclita competitivitatea companiilor din domeniul energiei și din alte domenii importante.

Într-un climat economic deja marcat de volatilitate, această politică ar putea descuraja investițiile în sectoare strategice și ar putea determina companiile să renunțe la locuri de muncă, precum și să crească prețurile suportate de consumatori.

Impozitul, aplicat retroactiv la investițiile deja efectuate, poate cauza creșteri ale prețurilor, reducerea consumului și intensificarea inflației.

Fără opțiunea de a transfera costurile către consumatori, companiile vor avea resurse reduse pentru dezvoltare, afectând tranziția energetică și starea economiei generale.

Această impozitare poate influența domenii cruciale, precum energia regenerabilă, producția de gaze naturale și infrastructura, limitând capacitatea țării de a realiza obiectivele de tranziție energetică.

Impunerea taxelor pe valoarea brută a activelor fără a considera uzura acestora reprezintă o abordare economică problematică. FPE consideră că baza de impozitare ar trebui să reflecte valoarea fiscală neamortizată.

Activele din sectorul construcțiilor au cea mai mare durată de funcționare, rămânând operabile între 10 și 60 de ani.

Aplicarea unei cote de 1,5% la valoarea brută a activelor va obliga o companie să achite între 15% și 90% din valoarea acestora.

Această măsură nu este doar excesivă, ci și o dovadă a unei inadecvări a inițiatorilor față de efectele pe termen mediu și lung asupra economiei.

Includerea activelor inactive în baza de impozitare este nefondată economic și ar putea crea o dublare a sarcinii fiscale pentru companiile care își modernizează infrastructura.

Impunerea acestei taxe fără o prealabilă consultare cu sectorul privat contrazice angajamentele Guvernului pentru transparență, ridicând semne de întrebare asupra sustenabilității acestei măsuri.

Federația solicită:

  • Reevaluarea propunerii fiscale, având în vedere impactul negativ asupra economiei.
  • Deschiderea unui dialog real cu reprezentanții industriei pentru o mai bună colaborare.
  • Explorarea unor alternative fiscale raționale, care să susțină stabilitatea bugetară fără a afecta competitivitatea.

Sursa foto: Dreamstime

Recomandari
Show Cookie Preferences