Israel analizează posibilitatea anexării unor porțiuni din Cisiordania ca răspuns la recunoașterea statului palestinian.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a discutat în primă fază această idee în săptămâna recentă, însă cabinetul de securitate nu a analizat în detaliu problema și nu s-a luat încă nicio decizie.

Conform a trei oficiali israelieni, planul include potențialul de anexare parțială a Cisiordaniei, în contextul în care mai multe state occidentale se apropie de recunoașterea unui stat palestinian în luna curentă.

Este doar una dintre măsurile posibile pe care le analizează Israelul ca răspuns la perspectiva recunoașterii anticipate a statului palestinian de către mai multe țări, alăturându-se altor state care au recunoscut deja statul palestinian.

Israelul a ocupat Cisiordania în urma războiului din 1967 și apoi a demarat construirea așezărilor evreiești în zonă, o etapă critică în raport cu dreptul internațional.

Palestinienii revendică Cisiordania, Ierusalimul de Est și Fâșia Gaza ca teritorii pentru un viitor stat, poziție susținută pe scară largă de comunitatea internațională.

Oficialii israelieni au indicat că pot exista variante de anexare, de la preluarea limitată a unor așezări până la o opțiune extinsă care vizează Zona C, ce acoperă aproximativ 60% din teritoriu.

Acordurile de pace din anii 1990 dintre Israel și Organizația pentru Eliberarea Palestinienilor au împărțit Cisiordania în zonele A, B și C, iar Zona C se află sub control administrativ și de securitate israelian.

Un oficial israelian a declarat că într-o întâlnire recentă, un demnitar a informat oficialii americani despre planurile de anexare, iar surse apropiate situației au spus că aceste idei nu au primit încă aprobarea din partea SUA.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că nu dezvăluie detalii despre discuțiile diplomatice în curs referitoare la anexare.

Opțiunile analizate în prezent

Doi oficiali au indicat că una dintre idei este anexarea Văii Iordanului, o zonă estică de teren de-a lungul râului Iordan, iar sprijinul public pentru această opțiune este în creștere, fiind văzut ca o măsură ce poate oferi un perimetru de securitate acceptat de comunitatea internațională și de Washington.

Pe de o parte, aliații politici de extremă dreaptă ai lui Netanyahu, miniștrii Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir, precum și liderii coloniștilor, se opun ideii unei anexări parțiale și susțin o abordare maximalistă care vizează întreg teritoriul.

Această mișcare ar permite Israelului să contureze centrele populației palestiniene, subminând viabilitatea unui viitor stat palestinian.

Aplicarea suveranității asupra teritoriului locuit de palestinieni ar putea obliga Israelul să acorde cetățenie sau statut de rezident aproximativ trei milioane de persoane.

Anexarea oricărei părți din Cisiordania prin extinderea suveranității ar încălca mai multe rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU și ar provoca o reacție diplomatică semnificativă.

Coloniile israeliene din Cisiordania sunt considerate ilegale conform dreptului internațional.

ONU a reafirmat în 2016 prin Rezoluția 2334 că așezările evreiești din teritoriile ocupate reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional și nu au valabilitate juridică.

Planurile privind suveranitatea

Omer Rahamim, directorul executiv al Consiliului Yesha, organizația umbrelă a coloniilor din Cisiordania, a spus că aplicarea suveranității ar trebui să fie o măsură preventivă înainte ca Franța să recunoască statul palestinian.

El a explicat că aplicarea suveranității ar împiedica înființarea unui stat palestinian pe teritoriul suveran al Israelului.

Rahamim a subliniat că liderii coloniștilor cer o anexare extinsă, nu doar în blocuri sau în Valea Iordanului, deoarece asumarea suveranității doar asupra câtorva blocuri ar lăsa restul regiunii vulnerabil.

Conform unei surse guvernamentale, se analizează un plan de anexare în etape, începând cu zone selectate și avansând treptat spre o suveranitate mai amplă, posibil în vederea normalizării relațiilor cu Arabia Saudită.

În 2020, ideea de anexare a fost discutată serios, dar a fost abandonată în favoarea Acordurilor Abraham ce au facilitat normalizarea Israelului cu Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Maroc.

Arabia Saudită a declarat că normalizarea nu va avea loc până când Israelul se angajează să avanseze spre crearea unui stat palestinian.

Măsuri punitive suplimentare

Pe lângă opțiunile de anexare, Israelul ia în considerare sancțiuni împotriva Autorității Palestiniene sau evacuarea satului Khan al-Ahmar ca răspuns la evoluțiile din planul de stat palestinian.

Vineri, Statele Unite au decis să refuze acordarea vizelor oficialilor Autorității Palestiniene care urmau să participe la Adunarea Generală a ONU, în contextul în care Franța intenționează să recunoască statul palestinian.

Un oficial israelian a declarat că decizia SUA de a refuza vizele a fost coordonată cu guvernul israelian, ca parte a eforturilor de a împiedica participarea președintelui Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas.