Microbiomul intestinal: 5 moduri prin care îți influențează sănătatea mentală și fizică. Dr. Roxana Voica, medic specializat în nutriție clinică, subliniază: „Un intestin sănătos este legat de o stabilitate emoțională și o reducere a anxietății.”

Microbiomul intestinal reprezintă un ecosistem microscopic format din miliarde de bacterii, virusuri și fungi care locuiesc în intestinele noastre. Deși nu este vizibil, acesta joacă un rol esențial în digestie, apărarea imunității și sănătatea mentală. Practic, microbiomul funcționează ca un „organ” ascuns, influențând modul în care absorbim nutrienții, cum ne protejăm de boli și chiar starea noastră emoțională. Un echilibru sănătos al acestor microorganisme este crucial pentru bunăstarea noastră, iar un dezechilibru poate duce la probleme digestive, inflamații și afecțiuni precum depresia sau anxietatea.

Dr. Roxana Voica, medic specialist în gastroenterologie și boli infecțioase la Regina Maria, cu pregătire în nutriție clinică (Stanford University), afirmă că „microbiomul este compus din bacterii, virusuri, fungi și archee, iar toate aceste microorganisme, împreună cu materialul lor genetic și produsele generate de ele, influențează în mod direct starea de sănătate a organismului.”

Dar cum se realizează acest proces? Medicul explică: „Microbiomul contribuie la digestie, iar fermentarea compușilor alimentari de către bacterii generează neurotransmițători și alte substanțe numite postbiotice, precum acizii grași cu lanț scurt (Short chain fatty acids). Un exemplu relevant este butiratul care susține și promovează sănătatea generală și cea mentală.”

Pe parcursul acestui articol, dr. Roxana Voica va explica cum un intestin sănătos poate influența emoțiile, ce alimente ar trebui să consumăm, cum să ne întărim sistemul imunitar și care sunt semnele ce pot indica probleme intestinale.

1. Conexiunea dintre microbiom și sănătatea mentală

Microbiomul intestinal, adesea numit „al doilea creier”, are un impact profund asupra stării noastre mentale. „Microbiomul intestinal reglează dispoziția, stresul și inflamația”, explică dr. Voica. „Un intestin sănătos este asociat cu o stabilitate emoțională și un nivel scăzut de anxietate, în vreme ce un dezechilibru microbian poate provoca iritabilitate, nevroză și dificultăți în a lua decizii.”

Axa intestin-creier, o rețea de comunicare vitală care conectează starea de spirit și alimentația, joacă un rol fundamentat în acest proces, deoarece neurotransmițătorii importanți, precum serotonina și dopamina, sunt produși în principal în intestin. „Serotonina din intestin nu ajunge direct la creier, dar influențează starea de spirit prin nervul vag”, adaugă medicul.

2. Impactul microbiomului asupra sistemului imunitar

Microbiomul joacă un rol crucial în sistemul nostru imunitar, având în vedere că „semnalizarea sistemului imunitar începe la nivel intestinal”, remarcă dr. Roxana Voica. „Sistemul imunitar din intestin este separată de microbiom printr-un singur strat celular, iar un dezechilibru poate permite pătrunderea bacteriilor patogene, ceea ce duce la inflamație cronică.”

Inflamația cronică, cauzată de un microbiom dezechilibrat, poate contribui la dezvoltarea bolilor metabolice, neurodegenerative și a tulburărilor de dispoziție. De asemenea, dr. Voica menționează că „markerii inflamatori, precum IL-6 și proteina C reactivă, afectează negativ sănătatea fizică și mentală.”

3. Funția microbiomului în prevenirea anxietății și depresiei

Majoritatea neurotransmițătorilor care afectează starea de spirit, precum serotonina, dopamina și acidul gamma-aminobutiric, sunt produși la nivelul intestinului gros de microbiom, în special de bacterii din genurile Lactobacilus și Bifidobacterium.

„O scădere a bacteriilor benefice ce produc serotonina și dopamina poate intensifica anxietatea și chiar conduce la depresie”, declară medicul.

De asemenea, microbiomul generează substanțe esențiale pentru sănătatea mentală, printre care acidul butiric, un acid gras cu lanț scurt ce contribuie la neuroplasticitate. „Dacă bacteriile benefice care produc butirat sunt dezechilibrate, cantitatea de substanță care ajunge la creier se va reduce, afectând starea de spirit”, completează dr. Voica.

4. Importanța unei diete corecte

O alimentație bogată în fibre și diversitate alimentară reprezintă cheia unui microbiom sănătos. „Genetica influențează personalitatea doar în proporție de 30-35%, restul fiind determinat de dietă și echilibrul intestinal”, afirmă dr. Voica.

Medicul recomandă regulile „30-30-30”: 30 de grame de fibre în fiecare zi, 30 de tipuri diferite de plante pe săptămână și aproximativ 30 de grame de proteine pe masă. Prin plante se face referire la legume, leguminoase, fructe, cereale integrale, nuci, semințe, plante aromatice și condimente. Proteinele, esențiale pentru sinteza neurotransmițătorilor, pot proveni din carne slabă (pui, curcan, pește), ouă și lactate, cu un necesar zilnic aproximativ de 1.5 g/kg corp.

„Cele mai benefice alimente sunt cele care hrănesc bacteriile din microbiom, adică cele bogate în fibre, în special plantele. Este recomandat ca aportul zilnic de fibre să fie de cel puțin 30 de grame pentru susținerea unui microbiom sănătos”, subliniază dr. Voica.

Recent, studiile din domeniul nutriției subliniază și importanța consumului de alimente fermentate, precum chefirul, kombucha, varza murată, murăturile și kimchi, pentru menținerea unui microbiom diversificat.

5. Efectul stresului asupra microbiomului intestinal

Stresul cronic poate influența diversitatea bacteriană și producția de substanțe benefice. „Stresul reduce eficiența sistemului imunitar, crește predispoziția la inflamație și facilitează apariția bolilor cronice, inclusiv cele cardiovasculare, metabolice și neurodegenerative,” subliniază dr. Voica.

Simptomele principale apar, însă, la nivel intestinal, manifestându-se prin balonare, dureri abdominale, diaree sau constipație – semne tipice ale sindromului de intestin iritabil, „care este o afecțiune strict funcțională, fără o legătură organică directă în intestin”, conchide dr. Voica.

„Un microbiom echilibrat este fundamental pentru sănătatea generală, iar printr-o alimentație adecvată, gestionarea stresului și menținerea echilibrului florei intestinale, putem preveni numeroase afecțiuni cronice”, subliniază dr. Roxana Voica.

Ascultă semnalele pe care ți le transmite corpul – balonarea, oboseala cronică, problemele digestive sau schimbările de dispoziție pot semnala un microbiom dezechilibrat. O dietă echilibrată, bogată în fibre și alimente fermentate, alături de gestionarea stresului, vor contribui la sănătatea intestinului și, implicit, la bunăstarea generală. Microbiomul tău influențează nu doar digestia, ci și imunitatea și echilibrul psihic, așa că acordă-i prioritate și asigură-te că iți oferă resursele de care are nevoie pentru a funcționa optim.

Articol realizat cu sprijinul Regina Maria.