Ministrul de Finanțe propune reducerea volumului tranzacțiilor în numerar: „Vom identifica domenii în care vom diminua semnificativ aceste plăți”
Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, a declarat la Digi 24 că planifică să propună, în acest an, diminuarea tranzacțiilor în numerar în anumite sectoare, ca măsură de combatere a evaziunii fiscale. De asemenea, acesta va solicita modificarea Legii insolvenței pentru a preveni utilizarea abuzivă a acestui instrument în scopul evitării obligațiilor fiscale.
Ministrul a precizat că estimările privind veniturile bugetului de stat pe anul 2025 sunt formulate pe baze „prudențiale”, pentru a evita disparitățile semnificative între veniturile prognozate și cele reale. „Nu facem estimări exagerate în buget”, a subliniat el.
Referitor la modul în care ANAF va atinge obiectivele de încasări, Tanczos a menționat progresele semnificative în procesul de digitalizare a instituției, care se reflectă deja în rezultatele încasărilor.
„Tendințele încasărilor de la ANAF sunt încurajatoare. Încă avem aspecte de îmbunătățit, dar un plus de 70 de miliarde de lei comparativ cu 2023 reprezintă un semnal pozitiv”, a evaluat ministrul.
Întrebat despre posibilitatea reluării discuțiilor referitoare la limitarea tranzacțiilor în numerar, Tanczos a menționat existența unor obstacole constituționale, dar consideră că se pot face progrese în reducerea plăților cash. El a exemplificat prin colectarea impozitelor de către primării, unde trecerea exclusiv la plăți cu cardul ar reduce cheltuielile de colectare și personal.
Pe lângă eliminarea plăților în numerar pentru impozite, pe care o preconizează pentru acest an, Tanczos Barna a anunțat că va propune restricții privind tranzacțiile în numerar în anumite domenii de activitate. „Este necesar să diminuăm plățile în sectoare cu risc ridicat. Vom identifica domeniile în care vom reduce considerabil aceste tranzacții”, a afirmat ministrul.
Un alt obiectiv al ANAF pentru 2025 este recuperarea arieratelor economice, estimate la aproximativ 124 de miliarde de lei, însă o porțiune restrânsă poate fi recuperată pentru buget.
„Se efectuează o evaluare a sumelor recuperabile, estimările fiind de circa 38 de miliarde de lei. Restul sumelor sunt pierderi, provenind de la companii aflate în faliment sau în diverse etape de insolvență. Din cele 124 de miliarde, 19 miliarde provin de la companii de stat, iar restul din sectorul privat. Este esențial să închidem căile prin care unii se sustrag de la responsabilitate în fața ANAF-ului. Utilizarea abuzivă a insolvenței trebuie combatută (…) Este necesară o revizuire a Legii insolvenței pentru a oferi statului instrumentele necesare pentru recuperarea acestor sume.
