Motivul pentru care vecinii Chinei sunt preocupați de mega-proiectul infrastructural anunțat de Beijing

China a început lucrările la un proiect hidroenergetic de amploare, pe care îl consideră cel mai extins din lume, cu o investiție estimată la 170 de miliarde de dolari, capabil să producă anual suficientă energie electrică pentru a alimenta Marea Britanie. Însă țările învecinate au rezerve față de acest proiect grandios, potrivit agenției Reuters.

Noua inițiativă depășește marii impunători Baraj ai celor Trei Defileuri, prezentat ca fiind cel mai mare baraj din lume. Acțiunile companiilor chineze din sectorul construcțiilor și ingineriei au crescut rapid după ce premierul Li Qiang a anunțat duminică începerea lucrărilor.

Li a caracterizat acest proiect hidroenergetic drept „proiectul epocii” și a subliniat necesitatea de a se concentra pe conservarea ecologică pentru a preveni deteriorarea mediului.

Pentru autoritățile de la Beijing, proiectul promite energie curată, locuri de muncă și stimulente economice într-un context economic în declin. În schimb, țările din aval își exprimă îngrijorările legate de securitatea resurselor de apă, având în vedere că râul Yarlung Zangbo se transformă în Brahmaputra în India și Bangladesh, reprezentând o sursă crucială de apă pentru milioane de locuitori.

Planul include construirea a cinci baraje pe o distanță de 50 km, unde râul coboară cu 2.000 de metri de pe Platoul Tibetan. Primele generatoare de energie ar putea fi activate începând cu anii 2030, dar dincolo de estimările de timp și de costurile ridicate, China a oferit puține detalii cu privire la modul în care va executa acest proiect.

Această lipsă de transparență amplifică temerile legate de securitatea resurselor de apă în India și Bangladesh, care depind de râul Brahmaputra pentru agricultură, generarea de energie și apă potabilă.

Proiectul ambițios al Chinei stârnește îngrijorări în rândul vecinilor săi

Guvernatorul statului Arunachal Pradesh din India, care se află la granița cu China, a declarat anul acesta că barajul ar putea seca până la 80% din debitul râului care traversează acest stat indian, în timp ce ar putea provoca inundații în zonele din aval, cum ar fi statul Assam.

În plus față de resursele de apă, acest baraj va reduce și fluxul de sedimente în aval, conform profesorului Michael Steckler de la Universitatea Columbia. Sedimentele sunt esențiale pentru fertilitatea agriculturii în regiunile de luncă din aval.

India și China au trecut printr-un conflict de graniță în această regiune în anii '60, iar lipsa de transparență a Beijingului a generat temeri că ar putea utiliza barajul ca pe un instrument pentru a restricționa accesul la apă în eventualitatea unui conflict, consideră expertul Sayanangshu Modak de la Universitatea din Arizona, specializat în relațiile hidrografice între cele două țări.

Beijing a respins temerile vecinilor

„Construcția hidroenergetică pe râul Yarlung Zangbo este o chestiune de suveranitate pentru China”, a afirmat Ministerul de Externe chinesc, adăugând că barajul va oferi energie curată și va preveni inundațiile.

Ministerul a declarat că Beijingul a desfășurat comunicări necesare cu țările din aval cu privire la informațiile hidrologice, gestionarea inundațiilor și colaborarea pentru reducerea riscurilor de dezastre legate de acest proiect.

Expertul Modak consideră însă că efectele barajului asupra fluxurilor de apă din aval sunt exagerate. Acesta subliniază faptul că majoritatea apei care ajunge în Brahmaputra este adusă de ploile musonice din sudul Himalayei, și nu din China.

Conform lui Modak, planurile Chinei sunt pentru un tip de proiect hidroenergetic „run-of-the-river” (cu debit natural), ceea ce înseamnă că apa va curge normal pe cursul obișnuit al râului Brahmaputra.

De asemenea, India a propus construirea a două baraje pe râul Siang, alt nume pentru Yarlung Zangbo. Unul dintre acestea, ce ar avea o capacitate de 11,5 gigawați în Arunachal Pradesh, ar deveni cel mai mare din India, dacă ar fi realizat.

Modak susține că aceste proiecte au fost avansate parțial pentru a întări revendicările Indiei asupra râului și a poziției sale în cazul în care China ar căuta să abată cursul apei.

„Dacă India poate demonstra că deja utilizează aceste ape, atunci China nu le poate devia unilateral”, a explicat el.

Disputele istorice rămân actuale

Controversele legate de baraje și securitatea apei nu sunt un fenomen recent. Pakistanul a acuzat India că a „militarizat” sursele comune de apă din regiunea disputată Kashmir, după ce New Delhi a suspendat participarea la Tratatul Apei Indus, care reglează împărțirea apelor între cele două națiuni.

În Egipt, un politician de rang înalt a fost surprins sugerând bombardarea unui baraj controversat proiectat de Etiopia, într-o dispută de lungă durată legată de acest proiect.

Proiectul din China va fi realizat într-o zonă cu risc seismic, predispusă la alunecări de teren, inundații cauzate de lacuri glaciare și furtuni. O avalanșă de proiecte hidroenergetice în zonă a stârnit temeri din partea experților cu privire la siguranță, mai ales în lumina unui cutremur devastator care a avut loc în Tibet la începutul acestui an.

Un proiect hidroenergetic mai mic, situat pe un afluent apropiat, a fost limitat în ceea ce privește perioadele de construcție, fiind restricționat la doar patru luni pe an din cauza condițiilor meteorologice severe și provocărilor cu care se confruntă inginerii în zonele montane.