Ne ascundem de realitate sau ne confruntăm cu adevărul? Se preconizează creșterea impozitelor!
Mulți cetățeni sunt preocupați mai mult de rezultatele pe care le obțin decât de sursele de finanțare ale acestora, iar din această cauză, politicienii sunt tentați să genereze cheltuieli din împrumuturi, făcând promisiuni atrăgătoare pentru alegători și asumându-și datorii ce pot crea dificultăți în viitor, a explicat Ray Dalio în cartea sa, "Principles for Dealing with The Changing World Order".
Trecutul ne arată că evenimentele negative, precum crizele, conflictele și revoluțiile, se repetă. Aceste fenomene au un ciclu de aproximativ 100 de ani, în cadrul căruia există cicluri economice mai scurte, în medie de 8 ani.
Conform afirmațiilor lui Dalio, țările cu economii robuste (rezerve financiare considerabile), datorii reduse și o monedă stabilă sunt mai rezistente în fața căderilor financiare față de cele cu o situație contrară.
De asemenea, țările cu lideri competenți și o populație adaptabilă face față mai bine crizelor, iar creativitatea acestora este un avantaj în situațiile dificile. Aceasta este o constantă, potrivit lui Dalio.
Calitatea liderilor și a populației este strâns legată de un sistem educațional eficient.
Dalio subliniază că anumite valori civice, personale și etica muncii trebui să fie bine consolidate într-o națiune. Aceste valori se transmt prin educație formală, prin familie și instituții religioase. Când sunt aplicate corect, ele contribuie la respectul față de legi și reguli, rezultând într-o rată scăzută a corupției și promovând colaborarea pentru sporirea productivității.
Din păcate, România continuă să se confrunte cu probleme legate de corupție, educație și respectul față de muncă.
Această situație este influențată și de politicile promovate de politicieni. De exemplu: de ce să achiți impozitele când se anunță o amnistie fiscală? Această opțiune permite utilizarea acelor fonduri, în loc să fie plătite imediat către stat, funcționând ca un credit fiscal. Plata se va reîntoarce la un moment dat, dar e o chestiune de opțiune.
Amnistia fiscală nu oferă o soluție pe termen lung, ci doar o întârziere a problemelor până în 2025.
Pe de altă parte, națiunile care consumă mai mult decât produc se îndreaptă către instabilitate. Deși datoria publică a României, de peste 52% din PIB, este relativ mică în comparație cu alte țări, costurile de împrumut sunt mai mari datorită riscurilor percepute.
Datoria națională continuă să crească, dar aceste resurse nu se utilizează pentru investiții utile pe termen lung. O mare parte din cheltuieli este direcționată către salarii și pensii, care au crescut constant. Deși recalculările au fost necesare, implementarea acestora nu a fost gestionată eficient de autorități.
Acest deficit semnificativ reprezintă o vulnerabilitate care ne face să ne împrumutăm la costuri mai mari.
Resursele suplimentare destinate salariilor și pensiilor ajung pe piața externă, nu contribuie la creșterea economică națională. Orice țară aspiră să valorifice capitalul intrat în economie. Din România ies numeroase fonduri, iar pe termen lung, cu creșterea numărului de străini angajați, situația se va agrava. În primele 6 luni ale anului 2024, deficitul contului curent a fost de 12,1 miliarde euro, în comparație cu 9 miliarde euro în aceeași perioadă din 2023.
Problemele devin acute când agențiile de rating emit decizii negative, afectând bugetul și costurile individuale de împrumut.
Ne aflăm în Stadiul 5? Viitorul guvern, după alegeri, se va confrunta cu nevoia de a mări impozitele și de a reduce cheltuielile, conform literaturii economice.
Ray Dalio discută despre 6 etape pe care le parcurg națiunile în spirala istorică.
De obicei, după revoluții, liderii caută să-și întărească puterea (Stadiul 1), urmat de ajustări guvernamentale și o fază inițială de prosperitate economică (Stadiul 2). Când privim spre Polonia, constatăm că România, după destrămarea comunismului, a avut un parcurs mai puțin favorabil, având lideri care nu au înțeles bine piața.
Etapa a treia implică o prosperitate sporită a populației, cu venituri crescute și multe oportunități. Generația actuală se dovedește a fi mai avuție decât cea precedentă. În Stadiul 4, apar excesele, fenomenul de creditare și consumul extins. Aici, opiniile optimiste par a fi încurajate.
În cel de-al cincilea stadiu, apar dificultăți financiare în sectorul monetar, iar conflictele interne pot deveni evidente. Primul sector afectat este cel privat, iar impozitele pot să crească, crescând, totodată, și costurile de împrumut.
România pare să se situeze în Stadiul 5 din cauza unui deficit major care contribuie la acumularea datoriei publice. În astfel de condiții, autoritățile se confruntă cu opțiunea de a imprima bani (ceea ce generează inflație, o măsură nedorită) sau de a crește impozitele și de a reduce cheltuielile. Aceasta reprezintă o realitate comună în literatura de specialitate, nu este o noutate. Economiștii au semnalat că, în viitor, noul guvern va trebui să ia măsuri de creștere a impozitelor și să ia în considerare reducerea cheltuielilor.
Aceasta este situația actuală. Putem opta să ne amăgim singuri până anul viitor, făcând abstracție de problemă, dar deficitul rămâne. Este esențial ca măsuri să fie adoptate, iar viitorul guvern trebuie să fie pregătit pentru decizii nepopulare. Ignorarea acestor realități va conduce la o criză economică și măsuri și mai drastice.
Cine este responsabil pentru această situație? Începând cu modelul tagma salariilor din 2017 și continuând cu ultimii ani, guvernele din 2019 nu au luat măsuri semnificative pentru a reduce deficitul. Așa cum am mai menționat, ajustările fiscale sunt inevitabile. Am avut deja primele creșteri prin OG 16/2022 și Legea 296/2023. Așteptăm noi măsuri în decembrie 2024 sau în primele luni ale anului 2025.
Rău este că România a ajuns rapid în Stadiul 5, o etapă ce ar fi trebuit să vină abia după zeci de ani, când populația ar fi fost mai prosperă. În primele stadii ar fi fost necesar un sistem educațional eficient pentru a promova meritocrația. Din păcate, evoluțiile de după Revoluție nu au fost favorabile, ceea ce ne-a condus la probleme cu mult înainte de termen.
Pe parcursul ultimei etape a Stadiului 5, este de așteptat ca extremiștii politici să se implice activ, generând proteste mai mult sau mai puțin violente.
În Stadiul 6, alte țări pot suferi de revolte civile sau chiar colapsul sistemelor, prin schimbări radicale, inclusiv răsturnarea sistemului politic. Istoria se repetă, reîntorcându-ne astfel la Stadiul 1.