„Nici struț, nici cămilă”. Compararea Autostrăzii cu Drumul Expres în România: De ce costurile sunt similare?

Victor Cozmei, editor responsabil cu infrastructura în România, a pus o întrebare unui oficial din domeniu referitor la motivul pentru care autostrăzile au costuri comparabile cu drumurile expres, în contextul în care acestea din urmă sunt considerate mai puțin complexe.

În România, au început să fie dezvoltate drumuri expres autentice, o categorie de drumuri de mare viteză, conform planului de modernizare a infrastructurii rutiere din țară. Însă, care sunt diferențele semnificative față de o autostradă și de ce costurile de realizare sunt atât de apropiate? „Normativul necesită ajustări, vom fi constrânși de costuri”, afirmă Gabriel Budescu, directorul CNIR, noua companie responsabilă cu implementarea marilor proiecte de infrastructură rutieră. Astfel, CNAIR va gestiona întreținerea infrastructurii existente, în timp ce noua entitate se va ocupa de dezvoltarea acesteia.

Limitele de viteză pe drumul expres: maximum 120 km/h

România dispune în prezent de aproximativ 85 de kilometri de drumuri expres autentice.

Până în 2023, la deschiderea primului segment Pitești – Craiova, nu existau oficial kilometri de drum expres în conformitate cu normativul actualizat în 2013.

Anterior acestei modificări legislative, termenul de drum expres era menționat doar simbolic în Codul Rutier, având limita de viteză asociată drumurilor naționale europene (100 km/h). După modificare, limita maximă de viteză pentru drumurile expres a fost crescută la 120 km/h.

De-a lungul timpului, mituri urbane au sugerat că anumite drumuri cu patru benzi și separații de sens, precum DN1 între București și Ploiești, ar putea fi clasificate ca drumuri expres, când de fapt sunt drumuri naționale.

Compararea Drumului Expres și Autostrăzii: asemănări și diferențe

Conform normativului actual (AND_598_2013), un drum expres este similar cu o autostradă: este un drum de mare viteză (viteză de proiectare de 100 km/h) cu acces controlat (fără intrări din toate curțile și străzile), are minimum două benzi pe sens, sensuri separate, protecție prin garduri, nu trece prin localități și intersecțiile sunt denivelate.

Totuși, principalele diferențe față de o autostradă includ lățimea mai mică a benzilor, absența benzilor de urgență și un acostament lateral denumit „acostament consolidat”, care poate fi asfaltat sau nu. Tipul de parapet separator variază (de regulă, separator tip New Jersey), iar benzile de accelerare/decelerare sunt diferite.

Aspecte diferite pot apărea de la un proiect la altul, iar din faza de proiectare se ia în calcul posibilitatea de transformare a drumului expres în autostradă, care să respecte standardele necesare.

De exemplu, pe Drumul Expres DEx12 Pitești – Craiova, mediul median a fost proiectat cu parapete metalice și glisiere în două rânduri.

În urma consultării normativelor în vigoare, caracteristicile celor două tipuri de drumuri au fost comparate.

Costurile Drumurilor Expres și Autostrăzilor: Aproape la fel

În primele etape de promovare a proiectelor de drum expres, autoritățile afirmau că realizarea acestora ar fi mai economică decât a autostrăzilor, economiile estimate putând depăși 20%.

Realitatea a demonstrat că, datorită cerințelor mari din normativul românesc pentru drumurile expres, economiile nu au fost semnificative.

Un exemplu relevant este proiectul Drumului Expres Focșani – Brăila, care a fost primul lansat la licitație de către Compania Națională de Investiții Rutiere, companie nou înființată ce va coordona marile proiecte de infrastructură.

CNIR a estimat costurile pentru cei 73 de kilometri ai Drumului Expres Focșani – Brăila la aproape 14 milioane de euro per kilometru.

Budescu a sugerat că „normativul de drum expres trebuie adaptat”.

„Categoriile de autostrăzi și drumuri expres sunt comune în Europa. Când elaborăm studiul de fezabilitate și analiza cost-beneficiu, decidem pe baza datelor de trafic și costuri care este cea mai potrivită opțiune,” a explicat Budescu.

“De la perspectiva mea, normativul necesită corecturi. De exemplu, drumul expres include un acostament de 1,50m, ceea ce nu este optim. Ar fi benefic să deschidem opțiunea pentru a reduce costurile în comparație cu autostrada.”

„Structura și platforma nu diferă mult, iar în cazul drumul expres, ar trebui să renunțăm la acostamentul actual. De asemenea, alveolele pentru urgență ar trebui să fie planificate pentru eficiență economică.”

Costurile comparative pentru Drum Expres și Autostradă

Budescu menționează că costurile actuale sunt mult prea asemănătoare, indicând că „pentru o autostradă, costul se apropie de 15 milioane de euro per kilometru, în timp ce drumul expres oscilează între 13 și 14 milioane de euro per kilometru.”

El subliniază că, în ultimii ani, costurile pentru toate proiectele de infrastructură au crescut din cauza pandemiei și a crizei economice, precum și a creșterii prețurilor materialelor de construcție, făcând ca costurile kilometrului de drum de mare viteză să fie considerabil mai mari.

Alte analize ar putea implica comparații de costuri între secțiunile Craiova-Pitești și o autostradă în construcție.

Motivația din spatele normativului generos pentru Drum Expres în România

Budescu explică faptul că generozitatea normativului ar putea deriva din dorința de a asigura calitate superioară; „Noi ne dorim întotdeauna să avem multe opțiuni și am realizat totul pentru a mulțumi cerințele de maximă eficiență.”

În opinia lui Budescu, ajustarea normativului ar fi benefică pentru a obține o mai mare diferentiere a costurilor față de autostradă.

Anunțând o posibilă soluție economică, el menționează un model din Austria și Italia, adoptând tehnici de construcție mai accesibile care să reducă costurile.

Drumuri Expres disponibile și în construcție în România

Sectoarele de Drum Expres funcționale în România includ:

• DEx12 Craiova – Pitești – Tronsonul 2 și 3 (71,6 km)
• DEx 16 (Autostrada A3 (Biharia) – DN1 Oradea Vest (13 km)