O româncă din diaspora descrie transformările sociale actuale: „Oamenii se grupează în haite”

Ultimele luni caracterizate de haos și dezbinare au subliniat lipsa de cunoaștere a poveștilor celorlalți, iar dialogul rămâne esențial pentru reconciliere.

• Unii dintre noi resimt frustrare, furie și confuzie. Este încă timp să ne ascultăm unii pe alții, afirmă doi jurnaliști care trăiesc în autorulotă, interacționând cu români din diaspora. Sute de persoane din 11 țări europene și-au împărtășit experiențele într-o analiză de profunzime.

După șase ani de studii asupra vieții românilor din diaspora, orașele mi se par diferite. De la ultima plecare din România, am călătorit timp de 21 de luni prin Danemarca, Suedia, Norvegia, Olanda, Belgia, Franța și Italia.

Distanța îți schimbă perspectivele; întorcându-mă în Alba Iulia, observ detalii pe care altădată le ignoram, cum ar fi praful de pe străzi sau poluarea de pe Bd. Republicii.

La finalul iernii, frigul și griul orașelor românești pot fi apăsătoare, mai ales când cauți căldura și zâmbetele caracteristice bunăstării din țările occidentale.

Când știi că ești acasă

În autogara din Alba Iulia, am așteptat sosirea mamei lui Cosmin din Baia Mare. Mirosul de țigări, bere și covrigi calzi m-a făcut să simt că sunt acasă, iar chipurile călătorilor din stație îmi povesteau despre România, pe care am documentat-o în ultimii 11 ani.

Sentimentul de apartenență m-a liniștit, oferindu-mi confortul de a cunoaște poveștile oamenilor, de a înțelege istoria și trauma comună. Aceleași referințe culturale și istorice ne leagă, iar familiaritatea cu care conversează doamna de la bilete aduce o căldură specială.

Am avut o experiență similară în Piața Mare din Craiova, un loc plin de viață, unde poveștile oamenilor sunt ascunse în fiecare tarabă. Am întâlnit oameni cu dureri și bucurii, iar fiecare stand este o bibliotecă de vieți.

Geografia locurilor și oamenilor

Întâi intri în piață pe Nicolae Bălcescu, razi de pescar, bar și ajungi la halele cu legume, unde vânzătorii te îmbie să alegi.

Peste tot, găsești tarabe cu ofertele cele mai variate, iar atmosfera e umplută de fumul gros al tarabei cu mici.

Îmbrățișând scenele din piață, am simțit o legătură profundă cu trecutul meu și cu poveștile celor din jur, conștientizând că haosul și dezbinarea ce ne înconjoară aduc în prim-plan necesitatea de a ne cunoaște unii pe alții.

În ultimele luni, m-am întrebat despre identitate și ce semnificație poartă aceste locuri pentru mine. Societatea românească suferă din cauza modului în care ne rafinăm identitatea, fie că e vorba de naționalitate, cultură sau politică.

Radicalizarea din societatea românească a generat reacții opuse. Am observat o tendință în comentariile online, îmbunătățită de apropierea alegerilor.

Tinerii care își reafirmă identitatea

În decembrie, am documentat pregătirile de Crăciun la Forlì, unde se află una dintre cele mai vechi comunități românești.

Am întâlnit tineri crescuți în Italia, care, deși vorbesc italiană, doresc să păstreze legătura cu tradițiile românești, inclusiv prin colindele în română.

Criticile din social media i-au denunțat pentru alegerea de a purta costume populare, aducându-le reproșuri legate de politic. Totuși, costumele sunt pentru ei o reafirmare a identității, nu o provocare politică.

Expresia identității într-o lume diversificată

Daria, de 21 de ani, a simțit rușine de a-și spune numele, dar în ultimi ani și-a îmbrățișat originile românești.

Tinerii cresc între două culturi și se confruntă cu dileme identitare; legăturile cu tradițiile românești le oferă o ancoră emoțională.

Mai ales în Italia, identitatea națională e afirmată constant în diverse forme. Manifestarea mândriei naționale este un subiect delicat, mai ales într-un climat de extremism.

Criticile la adresa tinerilor din Forlì contrazic aceeași apreciere față de celelalte culturi care se manifestă deschis.

Aceasta critică este rădăcină din sentimentul de rușine și din așteptările de la ceilalți români, fie că sunt din țară sau din diaspora.

Modificarea simbolurilor prin politizare

Politizarea a afectat simbolistica iei, împrumutată de partidele extremiste, transformându-i valoarea față de o perioadă când era purtată fără tensionare politică.

Lipsa conversațiilor și a cunoașterii istorice a lăsat loc rușinii și falimentului de a ne accepta ca națiune.

Reflecții asupra trecutului nostru

Dacă ne-am analiza greșelile, am putea învăța despre iertare și am descoperi eroii noștri.

Percepțiile despre România sunt adesea distorsionate, fiind mai mult legate de imaginea idealizată ori a elitelor.

Rușinea de a fi român derivă din neacceptarea identității. Începând din 2019, discuțiile dominate de politic ne-au izolat.

Momentul schimbării

Criza identitară este prezentă pentru toți românii, indiferent de poziția lor socială. Este un timp să ne ascultăm unii pe alții.

Cea mai mare realizare a documentării diasporei a fost descoperirea eroiilor noștri – cei care se reinventează și aduc contribuții valoroase.

În 2019, românii din diaspora erau priviți ca eroi, dar astăzi discursurile au fost distorsionate.

Îngrijorarea a crescut în urma polorozării în rândul românilor, pe fondul alegerilor.

Am observat polarizarea în comunități precum Forlì, unde am discutat cu români despre realitățile vieții lor.

Un drum către înțelegere

Ura nu va fi soluția pentru depășirea provocărilor actuale; este necesar să ne ascultăm poveștile.

Pregătim o călătorie în Austria pentru a documenta alegerile din diaspora, convins că fiecare poveste contează.

Cu milioane de români trăind în străinătate, lipsa resurselor culturale și sociale pentru comunitate devine evidentă.

Consulatele nu pot răspunde nevoilor românilor; bisericile îndeplinesc un rol important, dar au și limitările lor.

Cultura românească în diaspora

În acest context, nu este surprinzător că artiști ca El Rumañol aleg să îmbine tradițiile românești cu influențe locale.

La biserica din Forlì am descoperit tineri care, deși cetățeni italieni, doresc să își mențină legătura cu România.

În timpul colindelor, muzica românească a trezit bucurie, semnalând dorința de a ne înțelege mai bine.