Previziuni pesimiste din partea Bruxelles-ului asupra creșterii economice din România
Comisia Europeană estimează o creștere economică în România semnificativ mai redusă comparativ cu prognozele anterioare. Noua estimare arată o încetinire a PIB-ului real la 1,4%, în scădere de la 3,3% pentru anul în curs.
Cererea internă și importurile au fost susținute de consumul privat, în timp ce creșterea exporturilor a fost limitată.
„Pe parcursul anului 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, sectorul IT și serviciile de transport vor pierde din avânt semnificativ din cauza cererii externe din partea partenerilor comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor mari la energie”, afirmă Comisia.
Pentru anul următor, se preconizează o creștere de 2,5%, bazată pe o redresare graduală a cererii externe, relaxarea condițiilor financiare și creșterea investițiilor private.
Inflația este estimată la 5,5% la final de an și 3,9% pentru 2025. Conform Comisiei Europene, cererea crescută de pe piața muncii va duce la o diminuare a șomajului.
Deficitul bugetar preconizat la 7,9% în 2025
Referitor la deficitul bugetar, Comisia Europeană prognozează o creștere la 8% din PIB în 2024, iar pentru 2025 se estimează un deficit de 7,9%.
„Se preconizează că deficitul va rămâne în general la acest nivel în 2025 și 2026, presupunând că nu intervin schimbări ale politicilor actuale”, se menționează în raport.
Aceasta se datorează faptului că, conform Comisiei, „măsurile nu sunt suficient de bine conturate în prezent” în documentația transmisă de Guvern.
Deficitul mai ridicat este rezultatul unei creșteri rapide a cheltuielilor guvernamentale, în special datorită majorării salariilor din sectorul public, a cheltuielilor cu bunuri și servicii, precum și a transferurilor sociale, inclusiv pensiile.
De asemenea, există o creștere mai lentă a veniturilor din cauza activității economice mai slabe decât anticipată.
Comisia preconizează o creștere a investițiilor publice ca procent din PIB, reflectând obiectivele ambițioase pentru proiectele finanțate de stat și cele sprijinite din fonduri europene.
În 2025, costurile imediate ale reformelor pensiilor și majorările suplimentare ale dobânzilor sunt așteptate să mențină cheltuielile guvernamentale la un nivel ridicat.
Se estimează că veniturile vor crește consistent, în concordanță cu evoluția activității economice, conform Comisiei Europene.