Previziunile privind furtunile severe în România: zone de risc în expansiune

Fenomenele meteorologice extreme captează tot mai mult interesul global, așa cum se evidențiază și în actualitatea recentă, precum uraganul Milton din SUA. Deși România nu se confruntă cu astfel de extreme, schimbările climatice duc la modificări semnificative. De exemplu, există probabilitate crescută pentru formarea furtunilor în regiuni care anterior erau mai puțin afectate. Ce detalii mai avem despre furtunile viitoare?

• Datele din perioada 1940-2023 indică o creștere constantă a orelor cu condiții favorabile furtunilor în toată România.

În multe colțuri ale lumii, furtunile severe sunt un subiect din ce în ce mai discutat din cauza distrugerilor majore cauzate, în special în SUA și America Centrală, unde situațiile extreme au dus la daune de miliarde.

numărul victimelor și pagubele au crescut, în mare parte datorită migrației populației în zone urbane cu densitate mare. Furtunile severe în orașe generează imagini devastatoare.

Acest lucru se datorează abundenței ingredientelor necesare pentru formarea furtunilor intense – instabilitate, umiditate și energie – într-un climat global în continuă încălzire.

Influența schimbărilor climatice persistente

Acum zece ani, era dificil de determinat în ce măsură încălzirea globală influențează furtunile severe. Însă, progresele recente în cercetare au permis stabilirea clară a acestei legături prin studii de atribuire valoroase, modele matematice avansate și date din teren tot mai precise.

De exemplu, uraganul Helene a adus cu 10% mai multă precipitație decât o furtună similară din trecut, dovedind efectele schimbării climatice.

România nu se confruntă cu uragane și tornadoare, însă încălzirea globală modifică modul în care se manifestă furtunile severe.

Furtunile nu se restricționează la sudul țării

Schimbările climatice afectează frecvența furtunilor cu grindină de mari dimensiuni. Deși sudul țării a fost principalul afectat, se preconizează că astfel de furtuni vor apărea și în nord și nord-est (Maramureș, Moldova), indicând o extindere a zonelor afectate.

În ciuda unor predicții ce anticipează o scădere a furtunilor, condițiile vor deveni mai severe, favorizând formarea unor furtuni intense cu cantități mari de precipitații. Specialiștii atrag atenția asupra creșterii frecvenței și intensității acestor fenomene extreme.

Instabilitatea atmosferică va crește, având drept consecință dezvoltarea mai frecventă a furtunilor. Ultimele date sugerează o tot mai mare probabilitate pentru condiții de formare a furtunilor.

Studiile furtunilor rămân o provocare, având în vedere natura lor efemeră și localizată, ceea ce complică colectarea de date ample. Detalii despre progresele realizate în acest domeniu sunt prezentate în a doua parte a analizei.

Atenție sporită pentru grindină severă în România

Se anticipează o creștere a furtunilor cu grindină de mari dimensiuni, cu o probabilitate de apariție cu 40-80% mai ridicată în Europa Centrală și de Est până la finalul secolului.

Previziunile climatice sugerează o creștere semnificativă a condițiilor favorabile pentru grindină de mari dimensiuni pe întreg teritoriul României, mai ales în nord-estul țării, conform raportului Starea Climei, elaborat de InfoClima.ro.

De asemenea, furtunile cu vânt intens sunt așteptate să se manifeste mai frecvent în sudul României.

Precipitațiile intense pot genera inundații rapide, afectând infrastructura și punând viețile oamenilor în pericol.

Statistici privind tornadele în România

Furtunile severe pot produce grindină semnificativă și vânt puternic, iar tornadele sunt un fenomen rar, dar documentat în istoria recentă a țării.

Încă din secolul al XIX-lea, au fost înregistrate apariții de tornade în România, ajungând la un total de 129 de tornade între 1822 și 2013, cu 89 din acestea înregistrate după 1990.

Ultimele decenii au adus o îmbunătățire a înțelegerii tornadelor, datorită avansului tehnologic în radar și simularea numerică.

Cercetările au fost extinse și au inclus mai multe observări și filmări ale evenimentelor, iar „vânătorii de tornade” au devenit o prezență cunoscută.

Tornadele din România sunt mai frecvente în partea de est a țării, cu un maxim în sud-est, în perioada mai-iulie, în special între orele 09:00 și 20:59.

Documentarea tornadei de la Făcăeni în 2002 a marcat un moment important în recunoașterea acestui fenomen în România, având evaluări și confirmări internaționale.

Așteptările pentru furtunile viitoare în raportul Starea Climei

Zonele cu cele mai puține furtuni electrice sunt situate în estul țării și de-a lungul litoralului (sub 100 de ore în total pe an). Din 1940 până în 2023, au fost observate creșteri semnificative ale orelor cu condiții favorabile furtunilor electrice.

Cea mai mare creștere a fost semnalată în estul României, cu o medie de 6 ore în 10 ani, semnificativ din punct de vedere statistic.

Estimele istorice și prognozele climatice sugerează o intensificare a acestor fenomene în următoarele decenii din cauza schimbărilor climatice.

Previziunile pentru 2025-2050 și pentru sfârșitul secolului sugerează o intensificare a furtunilor, în special în nordul României, cu riscuri ridicate de grindină și furtuni violente, atribuite majorării umidității atmosferice.

Impactul acestor fenomene asupra societății și economiei poate fi devastator, cu costuri mari pentru reparații și pierderi în agricultură și infrastructură.