Raport Științific: Sondele autonome ar putea revoluționa explorarea sistemului solar ● Un aspect esențial al preistoriei ar putea fi reinterpretat ● Cămilele - viitoarele vaci ale planetei

Sondele autonome ar putea revoluționa explorarea sistemului solar ● Un aspect esențial al preistoriei ar putea fi reinterpretat ● Cămilele - viitoarele vaci ale planetei

Sondele autonome - cheia explorării sistemului solar

În ultimii ani, misiunile spațiale dedicate asteroizilor au fost în plină expansiune. Exemplele notabile includ sondele Rosetta, Hayabusa 2 și Osirix-REX. Aceste misiuni nu doar că vizează potențialele amenințări pe care le reprezintă asteroizii, dar explorează și potențialul științific și economic al acestora.

Un aspect problematic este faptul că, în imediata apropiere a Pământului, există zeci de mii de asteroizi, iar alte milioane se află în centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter. Colectarea informațiilor despre fiecare în parte ar putea conduce rapid la o criză de lățime de bandă datorită volumului enorm de date care ar trebui transmise către centrul de comandă de pe Pământ.

Încă de asemenea, provocările tehnice privind proiectarea și estimarea traiectoriilor asteroizilor pot dura ani de zile. Un exemplu este dificultatea de a determina formele asteroizilor și constantele gravitaționale specifice. Datele adesea inexacte din studiile anterioare fac această misiune să pară imposibilă.

Cu toate acestea, cercetătorii de la Universitatea Federală din Sao Paulo și de la Institutul Național de Cercetări Spațiale din Brazilia sugerează o soluție simplă, ingenioasă și cost-eficientă.

Aceștia propun utilizarea sondelor spațiale autonome. Sondel ar avea nevoie de patru senzori similar cu cei folosiți de mașinile autonome, două camere video și un dispozitiv pentru calcularea parametrilor (orientare, accelerare, câmp magnetic etc.). Tehnologia necesară este deja disponibilă și ar necesita doar o adaptare pentru misiuni spațiale.

Astfel, sondă ar putea lua decizii în mod autonom pe măsură ce se apropie de obiectiv, minimizând riscurile de eșec și reducând volumul de comunicații cu Pământul. Această metodă ar putea înlocui luni de muncă programatică cu câțiva senzori și un algoritm inovativ. Cât timp va dura până ce agențiile spațiale vor lua în considerare o asemenea alternativă?

Aspectele cheie ale preistoriei reinterpretate

Un exercițiu de arheologie experimentală condus de specialiști de la Universitatea din Kent, Ohio, abordează un tabu din paleolitic. Este vorba despre vârfurile litice, adesea considerate proiectile. Vorbim, în special, despre vârfurile Clovis, asociate cu vânătorii-culegători care au populat America de Nord acum aproximativ 13,500 de ani.

Cercetătorii sugerează că vârfurile Clovis, caracterizate printr-o lungime de peste 20 de centimetri și o grosime de 5-10 milimetri, ar putea avea un rol mai complex decât cel de armă, fiind posibile obiecte ritualice.

Studiile acestora s-au concentrat pe eficiența acestor vârfuri în procesarea carcasei unui bizon, un animal mare căutat de cultura Clovis.

Rezultatul a fost surprinzător, mai ales având în vedere eficiența acestor vârfuri în procesul de tranșare. Atunci când au fost atașate pe un suport de lemn, acestea au eliminat riscurile accidentelor minore.

O descoperire și mai interesantă a fost că un vârf s-a rupt în timpul utilizării, iar fractura a fost similară cu cea apărută în cazul utilizării ca proiectil. Aceasta ridică întrebări esențiale cu privire la adevăratul rol al vârfurilor Clovis.

Una dintre cele mai importante întrebări se referă la interpretarea vârfurilor fracturate în siturile arheologice. Până acum, aceste artefacte erau considerate arme, dar ar putea reprezenta, de fapt, unelte cu multiple utilizări, simplificând analiza comportamentului uman din acea perioadă.

Cămilele - viitoarele vaci de pe planetă

Discutăm despre rezistența cămilelor în condiții extreme și despre resursele minime pe care le necesită pe termen lung, dar și despre emisiile reduse de gaz metan comparativ cu bovinele domestice. În contextul schimbărilor climatice actuale și viitoare, tot mai mulți investitori se îndreaptă spre creșterea cămilelor ca alternativă la vaci.

Până acum, fermele de cămile erau specifice țărilor arabe sau celor din Asia Centrală. Totuși, la nivel global observăm o cerere în continuă expansiune pentru laptele de cămilă, care este bogat în vitamina C și conține mai puține grăsimi decât laptele de vacă. Oferta de lapte praf de cămilă a crescut, de asemenea, semnificativ.

Se estimează că piața globală pentru aceste produse va ajunge de la 2 miliarde de dolari la aproape 15 miliarde de dolari până la sfârșitul deceniului.

Investițiile în acest sector sunt considerabile, cu țări precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite investind semnificativ în ultimele ani, având ferme cu peste 10.000 de cămile.

De asemenea, comunități Amish din Statele Unite au adoptat modelul de afaceri al fermelor de cămile, estimându-se că aproximativ 5.000 de cămile se află în ferme americane.

În China, aproximativ 461.700 de cămile sunt prezente, din care doar 740 trăiesc în sălbăticie.

Pentru cele mai recente știri și informații din domeniul științei, vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook!

Sursa foto: profimediaimages.ro