Raport Ştiinţific: Ce s-ar întâmpla cu Terra dacă soarele s-ar transforma într-o gaură neagră?
Specialiștii de la Agenția Spațială Americană subliniază că percepția publicului despre găurile negre este influențată mai mult de filmele Hollywoodiene și serialele SF, decât de faptele științifice. În acest context, NASA a simțit necesitatea de a elucidat acest subiect pe site-ul său.
Ce s-ar întâmpla cu Terra dacă soarele s-ar transforma într-o gaură neagră?
Această idee provoacă o mulțime de temeri, iar NASA a considerat important să ofere clarificări. Totuși, este esențial de menționat că soarele nu se va transforma niciodată într-o gaură neagră, deoarece este necesară o stea cu o masă de 10-15 ori mai mare.
În aproximativ 4,5 miliarde de ani, soarele se va transforma într-o gigantă roșie și va distruge cele mai apropiate planete, inclusiv Mercur, Venus și eventual Terra. La finalul acestei etape, soarele va deveni o pitică albă.
Nu trebuie să ne facem griji, deoarece, atunci când soarele va ajunge la stadiul de gigantă roșie, viața pe Terra va dispărea cu mult înainte. Potrivit astronomului Kazumi Osaki de la Universitatea Toho din Japonia, planetei noastre îi va lipsi oxigenul în aproximativ 1,08-1,14 miliarde de ani.
Dacă, totuși, ne imaginăm un scenariu în care soarele s-ar transforma într-o gaură neagră, mulți ar crede că Terra ar fi înghițită de aceasta. Cu toate acestea, specialiștii NASA afirmă că această percepție este greșită.
Dacă soarele ar deveni o gaură neagră, masa sa ar rămâne aceeași. Aceasta ar însemna că, de la un soare cu un diametru de 696.340 de kilometri, am ajunge la o gaură neagră cu o rază Schwarzschild (zona din care nimic nu poate scăpa) de aproximativ 3 kilometri.
Astfel, pentru ca Terra să fie atrasă de această gaură neagră, ar trebui să se afle în interiorul razei Schwarzschild, ceea ce este imposibil. Deci, planeta noastră ar continua să orbiteze fără să fie afectată.
Însă, fără soare, viața nu ar putea supraviețui, deoarece fotosinteza nu ar mai fi posibilă. Singurele organisme care ar putea rezista ar fi bacteriile primitive care au fost prezente pe Terra la începuturi. Totuși, cercetătorii susțin că nu trebuie să ne facem griji, deoarece planeta va continua să existe, chiar și fără viață.
Sonda japoneză SLIM scrie istorie pe Lună
De-a lungul timpului, majoritatea sondelor trimise pe Lună s-au defectat în timpul primei nopți. Puține au fost concepute pentru a rezista la temperaturi extrem de scăzute, de până la -133 de grade Celsius.
Deși sonda japoneză SLIM nu a fost dotată cu dispozitive de încălzire sau izolare, aceasta continuă să funcționeze după trei nopți pe Lună.
Planurile inițiale ale Agenției Spațiale Japoneze (JAXA) erau de a încheia misiunea sondei odată cu prima noapte selenară, dar surprinzător, SLIM a fost reactivată după câteva luni.
Recent, pe 23 aprilie, sonda a fost din nou activată și continuă să facă fotografii și măsurări ale mediului lunar, transmițând date către centrul de comandă al JAXA.
Nimeni nu poate prezice dacă sonda va mai funcționa și după a patra noapte, dar rezultatele impresionante deja obținute fac ca totul să pară posibil.
La ce vârstă începe, de fapt, bătrânețea?
Întrebarea legată de vârsta la care începe bătrânețea este complexă și nu există un răspuns universal. Răspunsurile variază considerabil în funcție de generație.
Un studiu realizat pe parcursul a 25 de ani, implicând peste 14.000 de persoane din Germania, Luxemburg și SUA, a investigat această întrebare. Primele date arată diferențe semnificative între generații.
De exemplu, persoanele născute în 1911, care la 65 de ani considerau că bătrânețea începe la 71 de ani, în contrast cu cei născuți în 1956, care credeau că aceasta începe la 74 de ani.
Diferențele între generații pot fi atribuite creșterii duratei medii de viață și progresului medical. De asemenea, factorii subiectivi, precum statutul marital sau sănătatea, influențează percepția asupra vârstei.
De asemenea, femeile percep bătrânețea cu doi ani mai târziu decât bărbații, iar pe măsură ce îmbătrânesc, oamenii tind să pună vârsta de început a bătrâneții mai târziu.
Studiul, deși a avut un eșantion mare și o durată considerabilă, se bazează pe datele din Germania, iar factorii culturali pot influența viziunea asupra procesului de îmbătrânire.
Pe de altă parte, cu o speranță de viață crescândă, din ce în ce mai multe persoane ajung la 100 de ani, iar cercetările sugerează că unii oameni ar putea trăi chiar peste 120 de ani, ceea ce face răspunsul la această întrebare și mai complicat.
Sursa foto: profimediaimages.ro
