Rasismul ca teme electorală: analiza lui George Simion / Reacțiile lui Călin Georgescu privind deportările evreilor și romilor

Un politician cu posibilități reale de a deveni Președintele României simte rasismul pe propria piele, în contrast cu romii care conștientizează această discriminare de generații. Diferența constă în faptul că unii cer empatie, în timp ce alții s-au obișnuit cu lipsa ei.

„Am primit numeroase comentarii discriminatorii din partea unor persoane care se consideră educate, ceea ce mă face să mă simt efectiv rău,” declara George Simion, liderul AUR, într-un mesaj apărut pe rețelele sociale. Acesta își exprimă indignarea față de apelativele rasiste folosite împotriva sa – precum „garoi”, „cioricosan”, „țigan împuțit”, dar și față de imaginile ce ilustrau emoticoane de „ciori” pe platforme ca Reddit sau TikTok. „Acest fenomen nu provine de la un segment precar al societății,” subliniază el, „ci de la persoanele din mediul academic.”

Această reacție emoțională ar putea părea, la prima vedere, un semn pozitiv, deoarece un politician român abordează public problema rasismului. Totuși, suntem martorii unei utilizări cinice a unei suferințe autentice, experimentată zilnic de cei care, în special romii, o resimt de generații.

Rasismul în campania electorală, dar și rasismul împotriva romilor?

George Simion trăiește (sau poate doar transformă în scopuri politice) ceea ce sociologia electorală definește ca „rasism simbolic”, un atac bazat pe stereotipuri etnice, folosit pentru a discredita adversarii politici. Această situație este cu siguranță rușinoasă și condamnabilă. Însă, să nu uităm: Simion provine dintr-un mediu public în care rasismul este omniprezent – galeriile de fotbal – și conduce un partid, AUR, care a susținut atitudini pline de ură împotriva minorităților.

Până în prezent, nici Simion, nici partidul său nu au întreprins nimic semnificativ în contextul abuzurilor sistemice îndreptate împotriva romilor: evacuări forțate, segregare în educație, acces inegal la servicii medicale și locuințe. Dimpotrivă, unii membri ai AUR au susținut discursuri discriminatorii.

Declarațiile lui Călin Georgescu

De exemplu, senatorul Sorin Lavric a emis declarații raciste și misogine. În scrierile sale, a caracterizat romii drept o „plagă socială” și a afirmat că „niciun bărbat nu caută în femeie deșteptăciunea, profunzimea sau luciditatea”. Alți membri sau simpatizanți ai AUR, precum Claudiu Târziu sau Gigi Becali, au minimalizat simboluri extremiste și au promovat declarații xenofobe, homofobe și antieuropene.

Cel mai grav exemplu este, fără îndoială, declarația lui Călin Georgescu, care într-un interviu video a afirmat că Ion Antonescu „a fost un erou”, susținând că deportarea evreilor și romilor în Transnistria nu constituia o crimă, ci un „act de igienă socială” – o expresie ce rezonează cu retorica regimurilor fasciste și genocidale. Fără o reacție din partea lui George Simion, se sugerează că afirmațiile lui Georgescu nu l-au deranjat.

Rasismul din România – dincolo de anecdote

Datele oficiale și studiile sociologice confirmă că rasismul nu este o raritate în România, ci o realitate profunda înrădăcinată în structurile și mentalitățile sociale:

• Conform Barometrului Incluziunii Romilor (2022), 1 din 3 români nu ar accepta să aibă un vecin de etnie romă.
• Raportul CNCD din 2023 arată că majoritatea plângerilor de discriminare etnică se referă la romi.
• Raportul FRA (UE) indică faptul că 41% dintre romii din România au fost discriminați în căutarea locurilor de muncă; peste 60% trăiesc fără acces la utilități de bază.
• În educație, aproape 30% dintre elevii romi studiază în școli segregate, iar rata abandonului școlar este de 3 ori mai mare decât media națională.

Aceste statistici nu sunt doar cifre, ci reprezintă fețele invizibile ale unei Românii paralele, sistematic ignorate de politicile publice și desconsiderate în discursul public.

Ipocrizia taberei care se prezintă ca „pro-europeană” și excepția Nicușor Dan

Unii indivizi, într-o acțiune toxică și dezumanizantă, au ales să-l critice pe Simion bazându-se pe o presupusă identitate etnică – fie ea reală sau nu. Aceste atacuri sunt inacceptabile, indiferent de autor.

Cu toate acestea, este important de menționat că, în cadrul actualei campanii electorale, singurul politician care a manifestat o recunoaștere autentică pentru romi este Nicușor Dan. Acesta nu doar că a răspuns la apelul Roma for Democracy România pentru includerea minorităților în guvernare, dar a fost primul primar din București care a sprijinit oficial o propunere pentru amenajarea unui spațiu public dedicat unui activist rom: Piața Nicolae Gheorghe, în memoria fondatorului mișcării civice rome.

Un gest simbolic, dar semnificativ. Reparațiile morale încep prin recunoaștere, nu prin negare, și cu asumare, nu prin tăcere.

Lecții neajunse și un apel pentru România europeană

Simion afirmă că acum „înțelege” cum este să fii tratat ca un cetățean secundar din cauza aspectului fizic. Este pozitiv. Ar trebui să rețină această experiență. Să nu o uite atunci când vizează politici în favoarea minorităților. Să transforme această lecție în solidaritate, nu în capital politic.

Cu toate acestea, există motive de speranță. Calea autentică este România europeană – democratică, pluralistă și solidară. Aderarea la valorile occidentale nu se rezumă doar la semnarea de tratate sau la atragerea de investiții externe, ci implică respectul pentru drepturile egale, lupta împotriva urii și justiția socială, alături de recunoașterea demnității tuturor cetățenilor.

Rasismul nu se diminuează prin ironiile campaniilor sau prin ipocrizie. El dispare doar prin politici publice coerente, prin înțelegerea reală a suferinței și prin angajamente ferme. Acest demers trebuie realizat de toți: și de cei care promovează valorile europene, dar ignoră realitățile din anumite cartiere, și de cei care se consideră „patrioți”, dar tac în fața abuzurilor împotriva romilor.

Dacă dorim o Românie europeană autentică, atunci trebuie să recunoaștem și să combatem rasismul. Nu doar atunci când este convenabil din punct de vedere electoral, ci în fiecare zi, în fiecare școală, în fiecare spital, în fiecare instituție.