România solicită Comisiei Europene extinderea termenelor de închidere a centralelor pe cărbune cu 3 ani, din cauza lipsei de alternative

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că România va solicita Comisiei Europene o extensie de 3 ani pentru operarea centralelor pe cărbune, întrucât nu dispune de soluții alternative viabile. În mod inițial, țara noastră planificase ca centralele pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia să fie închise începând din 2026, înlocuindu-le cu grupuri pe gaze.

„Momentan, nu avem alternative pentru grupurile de cărbune. Proiectele de grupuri pe gaz din cadrul planului de restructurare de la Complexul Energetic Oltenia întâmpină întârzieri, un aspect pe care trebuie să-l recunoaștem.”

Ministrul a menționat că, în cadrul licitației pentru Ișalnița, nu a existat niciun ofertant. O situație similară s-a prezentat și la Craiova, în legătură cu fondurile din PNRR, subliniind necesitatea de a efectua noi studii de piață și de a organiza licitații suplimentare.

Burduja a specificat că România va încerca să renegocieze cu Comisia Europeană aspecte din planul național de redresare și reziliență (PNRR), având în vedere că acest obiectiv a fost considerat finalizat.

Ministrul Burduja menționează existența altor state europene care vor continua utilizarea cărbunelui până în 2049

Sebastian Burduja a adăugat că reglementările europene permit dezbateri pe această temă.

„Luând în calcul termenele actuale, nu ne putem permite să renunțăm la Complexul Energetic Oltenia din 2026. Nu avem alternative pentru aceste grupuri pe cărbune.”

Ministrul a considerat că cererea României este rezonabilă, având în vedere că există alte state europene care planifică utilizarea centralelor pe cărbune până în 2049.

Burduja se aşteaptă la deschidere din partea Comisiei Europene în extinderea termenului de închidere a centralelor pe cărbune

Sebastian Burduja a subliniat că se așteaptă la o deschidere semnificativă din partea Comisiei Europene în ceea ce privește prelungirea termenelor de închidere, având în vedere progresele realizate de România.

„Având în vedere progresele substanțiale făcute de România, interconectivitatea pieței noastre și statutul de cetățean european responsabil, sunt optimist că Comisia Europeană va arăta flexibilitate în tratarea situației noastre. România nu își poate permite dependența de alte state și trebuie să rămână un pilon de stabilitate. Sprijinul recent pentru Republica Moldova și evoluțiile din proiectul Neptun Deep subliniază capacitatea României de a îndeplini acest rol,” a concluzionat Burduja.