Serbia rivalizează cu legenda lui Dracula: un sat susține că aici a fost văzut primul vampir acum 300 de ani

Deși România este adesea asociată cu Dracula, un sătuc din Serbia revendică titlul de leagăn al vampirilor, susținând că acum 300 de ani, primul vampir a fost observat aici. Micul sat Kisiljevo își propune să atragă turiștii, conform unui reportaj realizat de agenția France-Presse.

Pentru a explora povestea lui Petar Blagojevic, considerat primul vampir, vizitatorii trebuie să ajungă la un cimitir izolat, situat între câmpuri de porumb și un lac, la 100 de kilometri est de Belgrad. Într-o zi toridă de vară, sătenii au descoperit în acest loc mormântul lui Peter Blagojevic, temându-se că acesta se ridica din morți pentru a face rău.

„A fost în luna iunie sau iulie. Au chemat un preot și au deschis mormântul”, amintește Mirko Bogicevic, al cărui neam locuiește în zonă de 11 generații.

„Cadavrul era complet intact. Când i-au înfipt un țăruș de păducel în inimă, sângele proaspăt a început să curgă din gura și urechile lui. Toți cei prezenți și-au dat seama că nu era o glumă”, povestește fostul primar al satului, considerat biograful neoficial al lui Petar Blagojevic.

„Probabil era un om obișnuit care a dobândit... o soartă bizară devenind vampir. Tot despre el se știe că vine din Kisiljevo, numele său apăra în registre încă din jurul anului 1700”, adaugă el, arătând o copie a unei ediții a Wienerische Diarum din 21 iulie 1725, un semn că povestea sa s-a răspândit rapid.

Originea cuvântului „vampir”

Povestind aceste evenimente superiorilor, ofițerii ocupanți austrieci au provocat trimiterea unei misiuni din Viena pentru investigații, explică Clemens Ruthner, director la Centrul de Studii Europene la Trinity College din Dublin. Medici veniți din Austria au ajuns în Kisiljevo și au introdus termenul „vampir”, având o etimologie care rămâne neclară.

„Există un vechi cuvânt bulgar, Upior, care înseamnă «persoană rea». Se pare că sătenii au repetat acest termen, iar medicii l-au înțeles greșit, notând «vampir» în rapoartele lor”, consideră Ruthner. Prin intermediul austriecilor, nu doar cuvântul a fost creat, ci și conceptul de vampirism.

Trei secole mai târziu, puțini știu că Serbia a fost locul de naștere al primului vampir, dar localnicii din Kisiljevo sunt hotărâți să își revendice acest merit. Ei au fost cei care au descoperit mormântul lui Blagojevic, care fusese uitat și ascuns din superstiție.

„Am condus o investigație cu câțiva ani în urmă, alături de căutători care identifică nodurile de energie din sol”, explică Nenad Mihajlovic, profesor de istorie. „Chiar lângă acest loc, s-a întâmplat ceva cu adevărat special: bețele pe care le foloseau s-au îngropat în sol. Căutătorul nu mai văzuse așa ceva”, continuă el.

„Mormântul, despre care piatra funerară s-a erodat în timp, prezenta semne de ceva foarte neobișnuit”, a adăugat bărbatul de 62 de ani, arătând spre piatra care ar fi acoperit vampirul.

Cadavrul său, după ce a fost dezgropat, a fost finalmente ars, iar cenușa a fost aruncată în lac.

„Există un potențial imens”

Mulți dintre localnici speră să valorifice aceste legende. „Potențialul este enorm”, afirmă Dajana Stojanovic, directoarea oficiului de turism. „Regiunea noastră este plină de mituri și legende, nu doar despre Petar Blagojevic, ci și despre tradiții magice care persistă. Fiecare sat are poveștile sale”, adaugă ea, referindu-se la anumite ritualuri, adesea considerate magie neagră, care încă se practică în această zonă de frontieră.

Deci, era Petar un vampir? „Vampirismul, asemeni vrăjitoriei, este un mod frecvent utilizat pentru a explica fenomenele inexplicabile. Mai ales în privința epidemiilor, cum ar fi antraxul, care ar fi afectat Serbia în secolul al XVIII-lea și ar fi putut cauza decesele atribuite lui Blagojevic”, afirmă Ruthner. „Povestea vampirismului reflectă o gândire magică – în loc să accepti o cauză necunoscută, cum ar fi bacteriile, oamenii caută un vinovat: o persoană malefică care moare și care îi atrage pe alții în mormânt”, subliniază el.

În Kisiljevo, din cauza scepticismului, localnicii păstrează ici și colo sticle de Rakija, un rachiu sârbeasc aromatizat cu usturoi și ardei iute, pentru a fi pregătiți.