Teste finale pentru noua Carte electronică de identitate: Ce îmbunătățiri aduce cipul, termene de emitere și utilizări posibile
Prototipul recent de carte electronică de identitate, acum în ultima etapă de testare la Ministerul de Interne, oferă un grad sporit de securitate comparativ cu modelul din proiectul pilot din Cluj. Cardurile sunt preconizate a fi disponibile la nivel național în ultima parte a lunii noiembrie, conform declarațiilor oficialilor MAI. Românii vor putea utiliza noile carduri pentru a accesa 11 servicii electronice, conform planului național de redresare economică, inclusiv posibilitatea de a transforma cartea electronică de identitate într-un card virtual accesibil de pe telefon.
Recent, Ministerul de Interne a anunțat că a ajuns în faza finală de dezvoltare a infrastructurii necesare pentru emiterea noului prototip de Carte Electronică de Identitate (CEI), cu teste tehnice finale programate între 9 și 15 septembrie 2024.
„În funcție de rezultatele acestor teste, se preconizează elaborarea unui calendar etapizat pentru extinderea emiterii, începând cu județul Cluj, urmat de municipiul București, iar până la sfârșitul lunii octombrie, este planificată extinderea în toate municipiile reședință de județ,” a declarat MAI.
Există o mare importanță în emiterea noilor carduri la nivel național, deoarece întârzierea începerea acestui proces în acest an ar putea conduce România la pierderea alocărilor financiare din cadrul planului național de redresare, totalizând 150 de milioane de euro, sumă ce ar fi destinată emiterii a 5 milioane de cărți electronice de identitate.
- Ministerul a oferit clarificări prin Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor.
În esență, oficialii au explicat că motivele pentru retestarea prototipului sunt legate de achiziția unui nou cip, care face parte dintr-o generație tehnologică mai recentă, cu 3-4 ani mai nouă, spre deosebire de cipurile utilizate în proiectul pilot de la Cluj, care erau dintr-o generație de acum 13-14 ani.
„În domeniu, se recomandă ca un nou prototip să fie emis la fiecare 5-6 ani, astfel încât standardele și tehnologiile implementate să rămână contemporane. Noul prototip include un cip de stocare cu interfață duală, atât contact cât și fără contact, astfel încât să aducă îmbunătățiri în structura datelor și capacitatea de stocare,” a explicat MAI.
Cipul nou va conține aceleași informații, dar cu diferențe semnificative în ce privește certificatele digitale pentru semnătura avansată.
„Prototipul din Cluj avea un singur certificat digital, în timp ce noul prototip va include două certificate digitale: unul pentru autentificare și celălalt pentru semnătură. Aceasta este o modificare prevăzută de legislația actuală, menită să sporească nivelul de securitate,” a adăugat Ministerul.
Ce funcționalități vor oferi noile cărți electronice de identitate?
Principala utilizare a Cărții electronice de identitate va viza autentificarea în sistemele IT ale administrației publice, inclusiv pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate, conform declarațiilor oficialilor MAI.
Astfel, noua carte electronică va prelua și rolul cardului național de sănătate.
Această funcționalitate va fi posibilă datorită unei noi infrastructuri PKI care va emite certificatele digitale necesare pentru semnătura avansată, certificate integrate în cipul cărții.
Licitația pentru această infrastructură a fost deja atribuuită Imprimeriei Naționale, iar conform termenilor contractuali, noua infrastructură PKI ar trebui să fie completă până pe 1 martie 2025.
„Printre funcțiile principale ale Cărții electronice de identitate se regăsesc: certificarea identității, inclusiv în cazul unor servicii disponibile pe internet, utilizarea ca document de călătorie și multe altele,” a afirmat MAI.
Astfel, cetățenii vor putea beneficia de toate serviciile electronice stabilite de furnizori care necesită utilizarea Cărții electronice de identitate,” a adăugat ministerul.
Dezvoltarea a 11 servicii publice online
Ministerul a subliniat că România s-a angajat, prin planul de redresare, să dezvolte 11 servicii publice online care să poată fi accesibile prin intermediul Cărții electronice de identitate, deși aceste servicii nu sunt specificate explicit.
„Deși planul de redresare nu detaliază exact care sunt aceste servicii, România a propus o listă inițială care ar putea deveni flexibilă în funcție de necesități sau progrese tehnologice care ar putea influența procesele administrative,” a precizat ministerul.
Listele posibile includ:
a) înregistrarea reședinței;
b) emiterea automată a certificatului de domiciliu;
c) emiterea certificatului de domicilii anterioare;
d) schimbarea adresei de domiciliu;
e) primirea cererilor de corectare a datelor personale;
f) gestionarea acordurilor specifice, cum ar fi consimțământul pentru utilizarea unui spațiu;
g) validarea documentelor de identitate;
h) verificarea datelor personale, inclusiv istoricul în Registrul național de evidență a persoanelor;
i) programarea online pentru diverse servicii;
j) reînnoirea certificatului digital de autentificare/semnătură electronică avansată;
k) dematerializarea cărții electronice de identitate, pentru a crea un document digital accesibil pe dispozitive mobile.
Despre acest ultim serviciu, ministrul Digitalizării a menționat că există discuții pentru a permite românilor accesul digital la documentele de identitate și cardul național de sănătate pe viitoarea aplicație unică a statului.
Ministrul a cerut ca primele servicii publice electronice să fie disponibile până la începutul anului 2025.
Aplicația unică a statului se va deschide prin Portalul Digital Unic, cu un contract de aproape 20 de milioane de euro, atribuit în martie, urmând a fi operaționalizată până în septembrie 2025.
Care este data estimată pentru emisia noilor cărți electronice de identitate?
În legătură cu această întrebare, oficialii MAI au comunicat că „un calendar definitv va fi oferit în ultima decadă a lunii septembrie 2024, după finalizarea testelor finale.”
„Emiterea cărților de identitate se va face la cererea cetățenilor. Numărul estimat de cereri pentru anul 2024 va depinde de capacitatea de operare a serviciilor publice locale, precum și de numărul solicitărilor primite,” a declarat MAI.
Se estimează că în ultima decadă a lunii noiembrie toate cele 674 de servicii publice locale vor fi disponibile la nivel național,” a mai adăugat ministerul.
În ceea ce privește estimările pentru anul 2025, Ministerul de Interne a spus că nu poate oferi detalii, având în vedere că este vorba despre primul act de identitate electronic implementat la nivel național.
În același timp, MAI își propune ca până la 30 iunie 2026, să conformeze obiectivul de a avea 5 milioane de posesorii de Cărți electronice de identitate.
