Un deputat PNL afirmă că „multe instituții ale statului au fost «căpușate» de «conserve» rusești”: „Foști rezerviști din Armată și servicii formați în perioada pro-rusească încă joacă un rol în deciziile strategice”

Deputatul Gigel Știrbu, vicepreședinte al PNL, a declarat că România trebuie să se mențină pe calea democrației și a libertății. Într-un comunicat, el a subliniat că alegerile prezidențiale programate pentru mai 2025 ar putea deveni un „moment similar” cu alegerile din 1946, când regimul comunist a obținut puterea printr-o fraudă semnificativă, instaurând un regim dictatorial și încălcând libertățile cetățenilor.
„În 1946, Petru Groza a fost figura centrală care a facilitat instaurarea dictaturii comuniste. Actualmente, un personaj precum Călin Georgescu ar putea să devină „berbecul” prin care democrația și orientarea euroatlantică a României sunt amenințate. Prin rețele de influență și manipulare, Rusia continuă să-și impună interesele în România și în Europa de Est”, a afirmat Gigel Știrbu într-o postare pe Facebook.
Deputatul PNL a subliniat că „semnele pericolului sunt deja evidente”.
„Turul 1 al alegerilor prezidențiale a subliniat că Rusia este în continuare activă. Infiltrațiile sunt mai intense ca niciodată, iar multe instituții ale statului au fost „căpușate” de „conserve” rusești, ce subminează securitatea națională. Foști rezerviști din Armată și servicii, instruiți în perioada pro-rusească, continuă să influențeze deciziile strategice ale statului”, a adăugat Gigel Știrbu.
„România trebuie să rămână pe drumul democrației și al libertății! Nu putem permite ca alegerile din acest an să fie afectate de influențe externe ostile. Este esențial să ne prezentăm la vot, să ne mobilizăm și să alegem un viitor sigur pentru noi și pentru generațiile viitoare. Votul fiecăruia dintre noi este important!”, a mai subliniat liberalul.
Primul tur al alegerilor prezidențiale s-a desfășurat pe 24 noiembrie, fiind câștigat în mod surprinzător de Călin Georgescu, care a raportat cheltuieli zero pentru campania sa electorală. Ulterior, pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a anulat scrutinul ca urmare a rapoartelor agențiilor de informații prezentate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Motivarea deciziei CCR a menționat că procesul electoral a fost „viciat pe întreaga sa desfășurare”, aducând în discuție necesitatea de a exclude ingerințele din partea unor entități statale sau non-statale. Pe 18 decembrie, Klaus Iohannis a declarat clar că actorul statal implicat în alegerile prezidențiale din România a fost Rusia.
În pofida faptului că mandatul său urma să se încheie pe 21 decembrie, Klaus Iohannis a rămas la Cotroceni în urma deciziei CCR, dar și-a anunțat demisia pe 10 februarie, în contextul procedurii de suspendare inițiate de opoziție. Două zile mai târziu, Ilie Bolojan a preluat interimar funcția de Președinte până la organizarea unor noi alegeri.