„Un haos global”. Scenariul unei erupții vulcanice masive

Un aspect clar în legătură cu erupțiile vulcanice de mari dimensiuni este că, deși sunt rare, ele sunt inevitabile. Conform studiilor geologice din ultimii 60.000 de ani, există o probabilitate de aproximativ 17% ca o astfel de erupție să se producă înainte de sfârșitul acestui secol. O astfel de situație ar putea genera un haos global, iar guvernele nu sunt pregătite, avertizează revista de prestigiu Nature.

O erupție vulcanică majoră sau cataclismică poate fi caracterizată prin capacitatea sa de a dispersa o cantitate semnificativă de cenușă în atmosferă, influențând astfel clima la nivel global pe o perioadă îndelungată, care poate dura ani întregi.

Un exemplu relevant din istoria recentă este erupția vulcanului Tambora din Indonezia din anul 1815. Această erupție, clasificată cu un nivel de intensitate de 7 pe scala VEI din 8, este considerată una mega-colosală.

În urma acestei erupții, aproximativ 90.000 de persoane din regiunile învecinate și-au pierdut viața, iar efectele climatice au fost resimțite pe întreg globul. De asemenea, zgomotul exploziei a fost auzit la o distanță de până la 2.000 de kilometri.

Cantitatea masivă de cenușă și gaze eliberate în atmosferă a dus la o scădere de aproximativ 1 grad Celsius a temperaturilor în emisfera nordică, iar anomaliile climatice s-au menținut până în 1817. Acest lucru a afectat grav recoltele și a generat foamete pe întreaga planetă.

Estimările sugerează că numărul total al deceselor cauzate de efectele erupției din 1815 ar putea ajunge la zeci de milioane, conform publicației Nature.

Ce consecințe ar avea o erupție similară în următorii cinci ani?

Dacă o erupție cataclismică s-ar produce în următorii cinci ani, consecințele ar fi devastatoare, avertizează Nature.

În primul an, impactul economic ar putea depăși 3,6 trilioane de dolari americani, la care s-ar adăuga un cost suplimentar de cel puțin 1,2 trilioane în anii următori, conform estimărilor agenției de asigurări Lloyd’s din Londra.

Aceste sume sunt colosale, dar rămân numeroase incertitudini. Deși oamenii de știință înțeleg principiile de bază ale modului în care erupțiile vulcanice afectează clima globală, detaliile sunt în continuare neclare.

De exemplu, este foarte greu de anticipat impactul dioxidului de sulf eliberat în atmosferă asupra precipitațiilor.

De asemenea, estimarea efectelor asupra temperaturilor globale este complicată, deoarece acestea depind de cantitatea, distribuția și dimensiunea particulelor de aerosoli de sulfat, detalii imposibil de prognozat.

Efectele vulcanilor într-o lume mai caldă vor diferi semnificativ

Modelele bazate pe erupțiile anterioare oferă câteva indicii despre posibilele consecințe, dar toate aceste date provin dintr-o perioadă pre-industrială. Într-o lume caracterizată de temperaturi mai ridicate, procesele chimice din atmosferă, oceane și sol sunt diferite față de cele din ultimele 60.000 de ani.

Creșterea temperaturilor globale conduce la încălzirea troposferei și la răcirea stratosferei, ceea ce poate afecta modul în care gazele vulcanice se dispersează și altitudinea lor.

Oceanele sunt de asemenea influențate. Încălzirea globală a sporit stratificarea apei, iar o erupție vulcanică puternică ar putea răci disproporționat straturile superioare ale apei și masele de aer de deasupra oceanului.

Pe măsură ce extremele climatice devin mai frecvente, activitatea vulcanică ar putea fi amplificată.

Efectele vor varia față de cele observate în datele geologice, iar, în ciuda riscurilor, modelele climatice actuale nu iau în considerare în mod adecvat activitatea vulcanică, conform Nature.

Omenirea nu este pregătită pentru un astfel de scenariu

O viitoare erupție vulcanică ar avea loc nu doar într-o lume cu temperaturi mai ridicate, ci și într-un context global mult mai interconectat și cu o populație de opt ori mai mare decât în 1815, anul erupției de la Tambora.

De exemplu, erupția vulcanului Pinatubo din 1991 a provocat o scădere de 9% a producției globale de porumb și de 5% a producției de grâu, soia sau orez. Dacă o nouă erupție s-ar produce în acest secol, aceasta ar afecta simultan toți marii producători de cereale din lume: China, SUA, India, Rusia și Brazilia, ceea ce ar avea un impact major asupra securității alimentare globale și asupra lanțurilor de aprovizionare, incluzând riscuri de conflicte și migrație.

Într-un astfel de context, este evident că o viitoare erupție ar genera un haos global. Ce este cu adevărat alarmant este că, subliniază specialiștii, nicio națiune nu dispune de un plan de evaluare și gestionare a riscurilor.

O erupție cataclismică, așa cum s-a menționat, este inevitabilă. Modul în care vom resimți efectele depinde acum de abilitatea guvernelor de a dezvolta modele și strategii eficiente pentru a gestiona o asemenea situație.