Un studiu amplu surprinde starea de spirit a peste 9.000 de antreprenori, evidențiind principala lor temere în fața provocărilor recente.

Pachetul inițial de austeritate, alături de necunoscutele din etapele viitoare, îngrijorează mediul de afaceri prin efectele asupra dinamicii economice.

Monitorizarea se bazează pe eșantioane reprezentative din sectoare-cheie: industria prelucrătoare (2.467 firme), construcții (1.370 companii), comerț cu amănuntul (2.305 retaileri mari și mijlocii) și servicii (2.973 firme).

Majoritatea conducătorilor de firme se tem de volatilitatea prețurilor, în special de creșterile care ar putea surveni.

Peste 63% dintre managerii din construcții și peste 60% dintre retaileri se așteaptă la majorări ale prețurilor în următoarele trei luni.

Inflația în România a accelerat în iulie, ajungând la 7,8%, depășind semnificativ estimările Băncii Naționale. Cea mai mare contribuție la această divergență vine din sectorul energetic, unde prețurile la energie electrică s-au majorat cu aproape 62% față de luna anterioară, după eliminarea plafonării prețurilor pe 1 iulie.

Impactul energetic a recalibrat traiectoria inflației, iar economiștii estimează un vârf în jur de 10%. De asemenea, analiștii ING indică că o inflație în două cifre poate deveni o posibilitate în perioada următoare.

Unii retaileri au ales să amortizeze creșterea TVA-ului, menținând prețurile neschimbate pentru o perioadă scurtă, în timp ce majoritatea vor transfera costul în august, iar efectele se vor resimți în septembrie.

Nivelul sentimentului economic indică perspective de recesiune.

Pe măsură ce economia se deteriorează, componenta condițiilor curente a indicelui de încredere a scăzut, iar nivelul general al indicatorului și cele două componente indică în continuare scenarii de recesiune.

După scăderea puternică înregistrată în iunie, încrederea macroeconomică calculată de CFA România a crescut în iulie cu 5 puncte, ajungând la 34,9. Evoluțiile au fost divergente între componente: anticipațiile au urcat cu 8,6 puncte (la 33,6), în timp ce condițiile curente au scăzut cu 2,2 puncte (la 37,5), reflectând deteriorarea pe termen scurt.

Proiecția inflației pe orizontul de 12 luni (august 2026) a ajuns la 6,46%, iar peste 56% dintre respondenți estimează o accelerare a inflației în următorul an.

Pe piața valutară, aproape toți participanții se așteaptă ca leul să se deprecieze în următoarele 12 luni, iar estimările pentru EUR/RON indică un curs mediu de 5,1015 lei la 6 luni și 5,1716 lei la 12 luni.

Deficitul bugetar estimat pentru 2025 a crescut ușor, ajungând la 7,6% din PIB.

Previziunile privind creșterea economică pentru 2025 sunt ușor în scădere față de raportul anterior, existând și opinii despre o posibilă intrare în recesiune a economiei românești.

Datoria publică, ca pondere în PIB, este anticipată să ajungă la 59% în următorul an.