Un studiu recent a descoperit metode de a combate indiferența față de schimbările climatice

Pentru o mare parte din secolul XX, iarna marca un ritual anual în orașul Princeton, New Jersey. Lacul Carnegie îngheața complet, iar patinatorii se adunau pe suprafața sa netedă. În prezent, gheața rareori mai este suficient de groasă pentru a susține pe cineva cu patine, deoarece iernile din Princeton s-au înwarmat cu aproximativ 2,2 grade Celsius din 1970, conform raportărilor.

Această tradiție pierdută a fost corelată de Grace Liu cu problema încălzirii globale în timpul studiilor sale la Universitatea Princeton în 2020. Aceasta a intervievat locuitori mai în vârstă și a cercetat arhivele de ziare pentru a compune o cronică a condițiilor de gheță de pe lac.

„Oamenii au observat cu claritate că mersul pe lac devine din ce în ce mai rar,” a declarat Liu, acum doctorandă la Universitatea Carnegie Mellon. „Totuși, ei nu au asociat neapărat acest fenomen cu schimbările climatice,” a explicat ea.

După ce revista destinată absolvenților a prezentat cercetarea ei în iarna lui 2021, secțiunea de comentarii s-a umplut de nostalgii legate de patinajul sub clar de lună, meciurile de hochei printre mulțimi și ciocolata caldă servită pe marginea lacului înghețat. Liu a început să se întrebe dacă o astfel de pierdere directă și emoțională ar putea face schimbările climatice să pară mai reale pentru oameni.

Această întrebare a dus la realizarea studiului său, publicat recent în revista Nature Human Behavior, concluzionând că simplificarea datelor într-un format binar – fie „a fost”, fie „n-a fost” – poate contribui la combaterea apatiei față de schimbările climatice.

Cercetarea privind schimbările climatice a analizat reacțiile umane

Liu a colaborat cu profesori de la Princeton pentru a analiza reacțiile oamenilor la două tipuri de grafice. Unul ilustra temperaturile de iarnă dintr-un oraș fictiv crescând constant, iar celălalt arăta aceeași tendință de încălzire într-un format „alb-negru”: lacul fie a înghețat, fie nu. Cei care au vizionat al doilea grafic au perceput schimbările climatice ca având un impact mai brusc.

Ambele grafice reflectau aceeași tendință de încălzire, dar în moduri diferite. „Nu păcălim pe nimeni,” a afirmat Rachit Dubey, coautor al studiului și profesor de comunicare la Universitatea California din Los Angeles. „Le prezentăm efectiv aceeași tendință, dosar cu un format diferit,” a explicat acesta.

Deși ambele grafice comunicau aceeași tendință de încălzire, datele prezentate treptat erau mai puțin izbitoare comparativ cu cele prezentate în format binar, prin care lacul era înghețat sau nu.

Reacția puternică la prezentarea alb-negru s-a menținut și în experimente suplimentare, inclusiv unul în care a fost adăugată o linie de tendință pe un grafic cu puncte pentru a clarifica încălzirea.

Pentru a valida rezultatele, cercetătorii au examinat reacțiile oamenilor la datele reale privind înghețarea lacurilor și creșterile de temperatură în orașe din SUA și Europa, obținând reacții similare.

„Efectele psihologice sunt adesea imprevizibile,” afirmă Dubey, cu o experiență de un deceniu în cercetarea științelor cognitive. „Acesta este unul dintre cele mai clare efecte observate vreodată,” subliniază cercetătorul.

Studiul sugerează abandonarea metaforei „broaștei fierte”

Rezultatele sugerează că, dacă oamenii de știință doresc să intensifice sentimentul de urgență privind schimbările climatice, ar trebui să evidențieze clar și concret impactul acestora, evitând tendințele lente.

Exemplele care ar putea fi folosite includ pierderea Crăciunurilor cu zăpadă sau anularea activităților de vară din exterior din cauza fumului provenit din incendiile de vegetație.

Metafora „broaștei fierte” este utilizată pentru a descrie modul în care oamenii nu reacționează la schimbările climatice treptate. Conceptul sugerează că, dacă o broască este introdusă în apă clocotită, va sări imediat afară, dar dacă este pusă în apă la temperatura camerei cu temperatura crescută treptat, aceasta nu va realiza pericolul și va sfârși prin a fi fiartă.

Deși broaștele sunt suficient de inteligente pentru a reacționa când apa devine prea fierbinte, metafora este valabilă pentru oameni, deoarece aceștia își ajustează mental percepțiile la creșterile temperaturii „alarmant de rapide”, conform studiului.

Studiile anterioare arată că, pe măsură ce clima se încălzește, oamenii își modifică viziunea asupra a ceea ce este „normal”, bazându-se pe vremea din ultimii doi până la opt ani – un fenomen cunoscut sub denumirea de „schimbarea bazelor de referință”.

FOTO articol: Dreamstime.com.