Unul din trei tineri europeni resimt simptome depresive. Care sunt semnele depresiei și cum putem să le înfruntăm?

În anul 2019, peste 14 milioane de tineri din Uniunea Europeană, între 15 și 29 de ani, s-au confruntat cu probleme de sănătate mintală, iar 36% dintre tinerii cu vârste între 13 și 28 de ani au manifestat simptome depresive în 2022, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică.

În fiecare an, în prima săptămână din octombrie, se celebrează Ziua Europeană de Combatere a Depresiei, o inițiativă a unei alianțe de organizații, pacienți, cercetători și profesioniști din domeniul medical din 19 țări europene. Scopul acestei asociații este să crească nivelul de conștientizare al opiniei publice, să promoveze o mai bună înțelegere a impactului depresiei asupra vieții oamenilor și să combată stigmatizarea și discriminarea celor afectați.

Tratamentul depresiei: opțiuni medicamentoase și psihoterapie

Depresia se situează printre principalele cauze ale dizabilității la nivel mondial și contribuie semnificativ la povara globală a bolilor.

Efectele depresiei pot fi de lungă durată sau recurente, influențând considerabil capacitatea unei persoane de a funcționa și de a duce o viață împlinită.

Depresia poate fi tratată prin medicație, psihoterapie și alte metode. Este crucial ca întreaga comunitate să conștientizeze importanța identificării timpurii a semnelor și simptomelor depresiei.

Identificarea simptomelor depresive

Simptomele depresiei includ: tristețe, pierderea interesului sau a plăcerii, sentimente de vinovăție sau o stimă de sine scăzută, tulburări de somn sau alimentație, oboseală și dificultăți de concentrare. Diagnosticul de depresie clinică este stabilit atunci când simptomele persistă timp de cel puțin două săptămâni. Este esențial de reținut că depresia poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, sex sau statut socio-economic.

Solicitarea ajutorului și primirea tratamentului adecvat sunt pași fundamental necesari pentru a gestiona și a depăși această tulburare mintală, care afectează semnificativ calitatea vieții.

Statistici alarmante în rândul tinerilor și adolescenților

Adolescența este o etapă critică de tranziție, caracterizată prin schimbări fizice, emoționale și sociale notabile. Această perioadă poate genera stres și confuzie, făcând adolescenții mai predispuși la probleme de sănătate mintală, inclusiv depresia.

Studiile privind depresia în rândul tinerilor și adolescenților la nivel european relevă:

• 36% dintre cei între 13 și 28 de ani au prezentat simptome de depresie în 2022;
• 40% dintre tinerii evaluati cu tulburări emoționale au avut vârste cuprinse între 19 și 25 de ani, iar femeile au fost, în medie, cu 56% mai afectate decât bărbații;
• Peste 14 milioane de tineri din UE, cu vârste între 15 și 29 de ani, s-au confruntat cu probleme de sănătate mintală în 2019;
• Sinuciderea reprezintă a doua cauză de deces în rândul tinerilor europeni, după accidentele de circulație;
• Aproape jumătate dintre tinerii din UE (49%) au raporta nevoi nesatisfăcute în domeniul sănătății mintale, comparativ cu 23% din populația adultă;
• Unu din zece adolescenți prezintă semne de utilizare problematică a rețelelor sociale;
• Un studiu din 2022, desfășurat pe 280.000 de adolescenți din 44 de țări și regiuni din Europa, Asia Centrală și Canada, a arătat:
• 36% dintre adolescenți au menționat un contact constant cu prietenii online, folosing rețelele sociale „aproape tot timpul în timpul zilei”;
• 11% au demonstrat comportamente problematice, similare dependenței, inclusiv incapacitatea de a controla utilizarea rețelelor sociale și izolare în absența acestora;
• Utilizarea inadecvată a rețelelor sociale a fost mai frecventă în rândul fetelor comparativ cu băieții (13% față de 9%).

Salvarea sănătății mintale a tinerilor, o prioritate pentru UE

Protejarea sănătății mintale a tinerilor este o prioritate pentru Uniunea Europeană și statele membre. Este necesară o concentrare asupra satisfacerii nevoilor specifice ale tinerilor, prin măsuri precum:

• imbunătățirea condițiilor de viață și muncă;
• facilitarea accesului la servicii de sănătate mintală;
• încurajarea cercetărilor referitoare la impactul sănătății mintale asupra tinerilor;
• combaterea stigmatizării;
• împărtășirea bunelor practici între țările UE;
• promovarea unui spațiu digital mai sigur și sănătos, inclusiv prin combaterea discursului de ură, violenței și abuzurilor în mass-media și pe platformele sociale.