Utilizarea lipsei de cultură științifică de către Călin Georgescu
Atitudinile temătoare și indiferente față de știință, alături de nivelul scăzut de cunoștințe, pot explica, într-o oarecare măsură, succesul candidatului de pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale. De exemplu, 34% dintre români cred în mod eronat că oamenii au coexistat cu dinozaurii, ceea ce reprezintă cel mai mare procent din Uniunea Europeană. În plus, 63% dintre respondenți consideră că antibioticele sunt eficiente atât împotriva virusurilor, cât și a bacteriilor. De asemenea, 53% dintre români cred că virusurile sunt fabricate în laboratoare cu scopul de a le restricționa libertățile.
Recent, s-au scos la iveală numeroase informații, printre care și cum inovațiile tehnologice și științifice l-au propulsat pe Călin Georgescu, plasat pe primul loc în primul tur electoral, într-o poziție preferențială.
Diverse dicționare românești definesc termenul de „neant” prin sinonime precum „ceea ce nu există”, „gol nesfârșit” sau „haos”.
Cele două ultime definiții par a surprinde esența gândirii acestui candidat în legătură cu știința.
„Evident, nu toți românii îmbrățișează obscurantismul”
Acesta ne informează că la fiecare înghițitură de Pepsi ingerăm mici piese electronice ce le-ar permite unor entități neidentificate să ne controleze, că apa nu este cu adevărat apă, că omenirii nu i-ar fi fost posibil să ajungă pe lună, și că piramidele egiptene așteaptă cuminti să își îndeplinească un rol predestinat în istorie.
Deși afirmațiile sale nu sunt susținute de dovezi verificabile, acestea sunt enunțate cu o autoritate care exploatează temeri comune, prezentându-se ca un anti-sistem, în ciuda provenienței sale din interiorul acestuia.
Sub pretextul promovării păcii, candidatul propune strategii care ar putea submina securitatea națională, lăsându-ne vulnerabili în fața oricărei amenințări. În familie, pare a exista o preferință pentru promovarea ideilor care nu au bază științifică, dar care sunt false. Soția sa, de exemplu, susține că medicamentele pe bază de prescripție medicală ar fi a treia cauză a mortalității globale, după cancer și boli cardiovasculare, afirmând în același timp că mamografia ar fi dăunătoare femeilor. Ambele declarații sunt incorecte și promovarea acestor idei ar putea pune în pericol sănătatea celor care beneficiază de asistență medicală.
Mamografia, de exemplu, reprezintă o investigație esențială pentru depistarea cancerului mamar. Neidentificat în stadii incipiente, cancerul de sân este cauza principală de deces printre femeile afectate. La nivel global, cancerul ocupă locul doi în cauzele de deces, iar cancerul de sân este cel mai frecvent tip. Diagnosticul precoce al cancerului de sân permite tratamente eficiente. În România, cancerul de sân este cel mai comun tip de cancer la femei, iar mortalitatea este cu 7% mai mare decât media din Uniunea Europeană. Îndemnarea femeilor să evite controalele medicale poate avea consecințe fatale. În plus, cancerul de sân nu afectează doar femeile, ci și bărbații.
Ideile promovate de soții Georgescu beneficiază totuși de o anumită susținere în societate. De ce se întâmplă acest lucru? Iată câteva date dintr-un sondaj Eurobarometru din 2021 care pot oferi răspunsuri.
Astfel, 34% dintre români cred că oamenii au trăit alături de dinozauri, procent ce crește la 63% în cazul celor care consideră greșit că antibioticele sunt eficiente împotriva virusurilor și bacteriilor, doar ciprioții, grecii și bulgarii fiind pe un trend similar. De asemenea, 53% dintre români consideră că virusurile sunt create în laboratoare.
Sondajul a inclus 11 întrebări menite să evalueze alfabetizarea științifică, iar în România, doar 2% dintre participanți au răspuns corect la 8 sau mai multe întrebări, comparativ cu 44% în Belgia sau Suedia. Aceste rezultate reflectă nu doar lipsa de cunoștințe, ci și influența teoriilor conspiraționiste.
Sondajul evaluează, de asemenea, diverse atitudini față de știință și rolul său în societate.
Astfel, 72% dintre români consideră că știința și tehnologia au un impact pozitiv asupra societății, marcând totodată cel mai scăzut procent din Uniunea Europeană.
Când au fost întrebați despre impactul tehnologiilor emergente asupra vieții în următorii 20 de ani, respondenții români au ocupat ultimul loc în ceea ce privește evaluarea pozitivă a energiei solare, vaccinurilor, nanotehnologiei, explorării spațiale și a inteligenței artificiale, precum și penultimul loc în privința tehnologiilor eoliene, biotehnologiilor și ingineriei genetice, inclusiv a tehnologiei informației.
Mulți români consideră că descoperirile științifice nu au un impact asupra vieții cotidiene, iar doar 51% cred că știința și tehnologia contribuie la îmbunătățirea calității vieții, cel mai scăzut procent din UE.
Informațiile din Eurobarometru sugerează un nivel scăzut de alfabetizare științifică în România și, poate la fel de îngrijorător, o susținere redusă pentru avansul științific.
Desigur, nu toți românii adoptă obscurantismul, la fel cum nu toți au votat pentru candidatul ce se află pe primul loc în alegeri. Cu toate acestea, reticența și lipsa de cunoștințe cu privire la știință pot explica în parte succesul acestui candidat.
Alegerile actuale: un test pentru democrația și securitatea noastră
În următoarele două săptămâni, nu ne putem aștepta să devenim mai bine informați.
Totuși, ne putem educa și să revenim la un mod de gândire rațional.
Aceste alegeri sunt esențiale nu doar pentru democrația noastră, care, deși imperfectă, ne este dragă, ci și pentru securitatea națională.
Spre deosebire de alte alegeri, discuțiile de acum nu se focusează pe divergențe ideologice, ci pe diferențele dintre știință și ignoranță, între rațiune și misticism, între informație corectă și dezinformare.
Fiecare persoană are libertatea de a alege, dar această libertate este garantată doar într-o democrație.
Frustrările ar trebui să ne impulsioneze să ne îmbunătățim democrația, nu să ne determinăm să renunțăm la drepturile și siguranța noastră.
Niciun lider, de fapt, niciun om nu este perfect.
