8 semne subtile ale dezechilibrelor hormonale: testare și opțiuni de tratament disponibile

Dezechilibrele hormonale reprezintă una dintre cele mai frecvente probleme care afectează sănătatea și calitatea vieții. De exemplu, conform Organizației Mondiale a Sănătății, diabetul, o boală endocrină majoră, afectează aproximativ 422 de milioane de persoane la nivel mondial.

Sistemul endocrin coordonează diverse funcții esențiale ale organismului, inclusiv metabolismul, starea emoțională, reproducerea și somnul, astfel că manifestările care rezultă din tulburările hormonale pot varia semnificativ.

Hormonii, substanțe chimice produse de glandele sistemului endocrin, au rolul de a transmite mesaje către diferite organe și țesuturi. Dezechilibrele apar atunci când se produce fie o cantitate insuficientă, fie excesivă de hormoni. Chiar și fluctuații minore pot avea efecte notabile asupra organismului. Unele dezechilibre sunt temporare, iar altele necesită intervenție medicală.

Simptomele dezechilibrelor hormonale

Simptomele variază în funcție de hormonul implicat și de rolul său în organism. Iată câteva semne ce pot indica o dereglare hormonală.

Metabolismul, procesul prin care corpul transformă alimentele în energie, depinde în mare măsură de echilibrul hormonal. Tulburările legate de tiroidă, cum ar fi hipotiroidismul și hipertiroidismul, afectează direct rata metabolică. De exemplu, hipotiroidismul conduce la o producție insuficientă de hormoni tiroidieni, rezultând într-o încetinire a metabolismului, care poate determina creșterea în greutate, oboseală și o sensibilitate crescută la frig.

Cercetările arată că sindromul Cushing, ce implică un exces de cortizol, poate favoriza acumularea de grăsime pe față, gât și abdomen. Modificările hormonale din timpul menopauzei contribuie la o scădere a metabolismului și la depunerea grăsimii abdominale, frecvent observată în această etapă a vieții.

Alte simptome ale dezechilibrului metabolic includ constipația, creșterea colesterolului și perturbări ale ritmului cardiac, cum ar fi bătăile neregulate ale inimii.

Hormonii sexuali, precum estrogenul și progesteronul, reglează ciclul menstrual și funcțiile reproductive. Fluctuațiile acestor hormoni la femeile de vârstă fertilă pot cauza neregularități menstruale sau amenoree. De asemenea, sindromul ovarelor polichistice (PCOS) poate perturba echilibrul hormonilor sexuali, provocând menstruații neregulate și dificultăți de concepție.

Conform unei analize realizate de Universitatea din California, Los Angeles (UCLA), infertilitatea este frecvent cauzată de dezechilibre hormonale. La bărbați, scăderea testosteronului poate reduce libido-ul, provoca disfuncții erectile și chiar infertilitate.

Hormonii influențează textura și structura pielii, precum și ciclul de creștere al părului. De exemplu, în perioada pubertății, sarcinii sau menopauzei, fluctuațiile hormonale pot cauza acnee, frecvent localizată pe față, piept și spate, asociată cu o producție crescută de sebum din cauza hormonilor androgeni.

Femeile cu hirsutism, adică dezvoltarea excesivă a părului în zone masculine, precum fața sau pieptul, au de obicei niveluri ridicate de hormoni androgeni. În contrast, căderea sau subțierea părului poate indica probleme tiroidiene sau deficiențe de estrogen și progesteron.

Dezechilibrele hormonale afectează, de asemenea, starea de spirit și sănătatea mintală. Nivelurile scăzute de estrogen, un hormon care influențează serotonina (neurotransmițătorul responsabil cu bunăstarea), au fost asociate cu anxietatea și depresia. Specialiștii susțin că scăderea estrogenului în timpul perimenopauzei și menopauzei reduce serotonina, provocând iritabilitate, nervozitate și tristețe accentuată. Persoanele cu hipertiroidism pot experimenta neliniște și iritabilitate intensificate.

Simptomele anxietății și depresiei pot apărea și în cazul deficienței hormonului de creștere la adulți.

Tulburările de somn constituie un alt simptom important al dezechilibrelor hormonale. Femeile aflate în menopauză pot experimenta insomnii, transpirații nocturne și bufeuri din cauza scăderii estrogenului și progesteronului, impactând astfel calitatea somnului. Simptome similare pot apărea și la femeile însărcinate sau imediat după naștere, când nivelurile de estrogen scad brusc.

Studiile sugerează că persoanele afectate de aceste tulburări de somn prezintă un risc crescut pentru depresie, iar lipsa de odihnă poate exacerba dezechilibrul hormonal, intrând astfel într-un cerc vicios. UCLA observă că insomniile devin mai pronunțate odată cu înaintarea în vârstă, femeile fiind de două ori mai predispuse la insomnie comparativ cu bărbații din cauza fluctuațiilor hormonale.

Dezechilibrele hormonale influențează și funcția tractului digestiv. Estrogenul și progesteronul reglează activitatea intestinală și variațiile acestora pe parcursul ciclului menstrual pot cauza constipație sau diaree. Conform unui studiu al Universității din Carolina de Nord, sindromul de colon iritabil apare frecvent în acest context, având legături stabilite între fluctuațiile hormonale și simptomele digestive.

Persoanele afectate pot observa simptome gastrointestinale în perioada premenstruală, când nivelurile hormonale suferă modificări semnificative. Semnele precum greața, balonarea și disconfortul abdominal pot indica dezechilibre hormonale.

O scădere semnificativă a apetitului sexual poate fi, de asemenea, o consecință a dezechilibrului hormonal. Estrogenul, progesteronul și testosteronul influențează dorința sexuală, iar fluctuațiile acestor hormoni, mai ales în timpul menopauzei, afectează libidoul. Potrivit cercetărilor, atât bărbații, cât și femeile, suferă de aceste simptome în special atunci când nivelurile de testosteron și estrogen scad.

Alte manifestări pot include uscăciunea vaginală la femei și disfuncția erectilă la bărbați, ambele indicând un posibil dezechilibru hormonal.

Urinarea frecventă reprezintă un alt simptom potențial al dezechilibrelor hormonale și este adesea întâlnită în diabetic. Aceasta apare din cauza unei producții insuficiente de insulină sau a utilizării necorespunzătoare a acesteia, ducând la creșterea nivelului zahărului în sânge. În încercarea de a elimina excesul de glucoză, rinichii intensifică procesul de urinare. Chiar dacă acest simptom poate trece neobservat, merită atenția, mai ales atunci când este însoțit de oboseală extremă sau sete intensă.

Pe lângă diabet, urinarea frecventă poate apărea și în alte tulburări hormonale, precum hiperparatiroidismul, care implică un nivel ridicat de hormon paratiroidian, sau sindromul Cushing, în care excesul de cortizol afectează retenția de lichide.

Schimbările hormonale asociate menopauzei, precum scăderea estrogenului, pot influența indirect sănătatea vezicii urinare, rezultând urinări frecvente. De asemenea, acest simptom este întâlnit și în tulburările tiroidiene, precum hipertiroidismul, care accelerază metabolismul și poate determina urinarea mai frecventă.

Teste și opțiuni de tratament disponibile

Diagnosticarea unei tulburări hormonale implică o evaluare detaliată a simptomelor și a istoricului medical, dar și teste de sânge pentru a determina nivelurile hormonale. Medicul poate recomanda analize specifice, cum ar fi cele menționate pentru estrogen, progesteron, testosteron sau hormoni tiroidieni, în funcție de simptomele prezente.

Pentru persoanele diagnosticate cu dezechilibri hormonale, opțiunile de tratament pot include medicamente, terapii de substituție hormonală sau modificări ale stilului de viață. În funcție de afecțiune, pot fi propuse și soluții naturiste, cum ar fi suplimente alimentare sau ajustări ale dietei, toate acestea trebuie realizate sub supravegherea unui specialist.

Sursa foto: Dreamstime.com