Alegerile pentru Primăria Capitalei: opțiuni de organizare - în noiembrie, la o dată ulterioară sau, în ultimă instanță, să nu se organizeze deloc.

Ilie Bolojan se alătură lui Ciolacu, Ponta și Boc, lideri politici care au plasat interesele partidului deasupra legii și au distorsionat datele scrutinului până l-au compromis.

A izbucnit o ceartă în cercul politic despre momentul organizării alegerilor pentru Primăria Capitalei: noiembrie, martie 2026 sau să nu aibă loc deloc. Fiecare își susține planul.

Din dialog au dispărut două elemente fundamentale: cadrul legal și dreptul la vot al cetățenilor. De ce să fie mai important interesul electoral al unui partid decât respectarea legii? Dreptul la vot este garantat de Constituție.

PNL a câștigat fotoliul de primar la masa verde

Ilie Bolojan conduce guvernul din 23 iunie 2025. Demisia lui Nicușor Dan, intrată în vigoare la 26 mai, a lăsat Capitala în administrare interimară de Stelian Bujduveanu (PNL).

Din acest moment, atenția trebuie să se îndrepte către cadrul legal. Nu ar trebui să conteze faptul că USR cere alegeri în noiembrie sau că PSD dorește amânări pentru a câștiga avantaje. Și nu ar trebui să ignore echilibrul pe care îl încearcă Ilie Bolojan între pozițiile partenerilor de guvernare.

Constituția stabilește în mod clar că alegerile trebuie organizate în 90 de zile de la vacantarea postului. Orice întârziere încalcă drepturile cetățenilor și legea în vigoare. Dar cum se poate aplica mecanismul?

Profetul, Prefectul și Ministrul de Interne

Un rol decisiv în organizarea alegerilor îl are prefectul Capitalei (PSD), alături de ministerul de Interne, condus de Cătălin Predoiu (PNL). Guvernul are cuvântul final, fiind necesară adoptarea unei hotărâri care stabilește data scrutinului.

Până acum, toți se fac că plouă, că legea nu există. Autoritatea Electorală Permanentă se spală pe mâini și spune că decizia aparține Guvernului.

Mulți așteaptă un răspuns dinspre vocea autorității care ar trebui să clarifice situația.

Politicianul român s-a obișnuit să ignore legile care îl privesc. Se vede deasupra cetățenilor care plătesc taxe, impozite și alte dări, fără să aibă dreptul să se opună. Când i se vorbește despre respectarea legii, este privit ca un naiv sau ca unul care indică că legea nu se aplică tuturor.

Alegerile nu sunt facultative

Am analizat subiectul de peste 15 ani. Este o problemă veche, care funcționează ca un mod de operare în politica românească.

În mandatul Boc, Victor Ponta a depus o plângere penală împotriva premierului pentru refuzul de a organiza alegeri parțiale. Nu s-a întâmplat nimic.

Povestea s-a repetat în anii următori, dar în sens invers: Ponta pierde un proces la Cluj pentru că nu a organizat alegeri locale.

Zeci de localități și județe au fost conduse între 2012 și 2016 de interimari, din cauza tandemului Ponta-Oprea. Cel care susținea respectarea legii a încălcat-o în mod clar.

Abuz de putere. În 2015, Curtea de Apel Cluj a descris modul în care Guvernul acționează ca fiind peste lege. Cu ce argumente a venit Guvernul Ponta în fața magistraților?

Nu există fonduri, nu se justifică oportunitatea, iar cetățenii nu par interesați de alegeri. Toate au fost respinse ca fiind lipsite de temei.

• Refuzul nejustificat de a soluționa o cerere poate reprezenta excedentul de putere, iar atunci când legea stabilește termene clare, aceste termene trebuie respectate. Stabilirea datei alegerilor poate reveni autorităților competente doar dacă legislația prevede termene precise.

Povestea de la Sectorul 5

În timpul conducerii coaliției, Ciolacu și Ciucă au încălcat cadrul legal, refuzând să organizeze alegeri în Sectorul 5 după condamnarea lui Piedone.

Social-democrații au preluat Sectorul timp de doi ani și s-au opus permanent organizării alegerilor. În 2023, un apropiat al lui Ciolacu a fost eliberat și a preluat mandatul de edil. Dacă guvernul în funcție ar fi organizat la termen alegerile parțiale, această anomalie nu s-ar fi produs.

Știți cine era ministrul Justiției și de Interne în acele guverne? Cătălin Predoiu.

Curtea de Apel București a decis în mai multe dosare că Guvernul este obligat să organizeze alegeri parțiale în Sectorul 5. Plângerile au fost depuse de USR și Forța Dreptei. Guvernul însă nu a ținut cont.

Ilie Bolojan este responsabil de ceea ce se întâmplă

Din păcate, an de an, fiecare prim-ministru a arătat un dispreț față de lege în această privință. Legiuitorul nu a prevăzut sancțiuni pentru încălcări, iar aplicarea legii a rămas laxă.

Este ca și cum ai trece pe roșu, iar polițistul ți-ar spune că nu poate aplica sancțiune; mergi mai departe, fără să-ți pese de semaforul roșu la următoarea intersecție.

Ilie Bolojan este acum responsabil direct, conducând un Guvern de Coaliție. În culise, el ar fi sugerat un candidat unic al Coaliției pentru a evita dispersarea voturilor, iar un candidat extremist să câștige Capitala. Pretinsa logică politică pare să pună legea pe plan secund.

Dar ce s-ar întâmpla dacă un partid extremist ar ajunge la putere în București și ar refuza apoi să organizeze alegeri? Călin Georgescu a vorbit despre consultarea directă cu poporul; de ce ai avea nevoie de alegeri? Dacă nu el, poate apărea altcineva; problema nu este numele, ci modul în care acționează.

Dacă un partid extremist ar spune că nu există fonduri pentru alegeri sau că nu sunt oportunități, ori că poporul nu dorește alegeri, cum ar suna? Alegerea este un drept, nu un obiect de negociere între formațiuni.

Uneori, o țară își rupe prezentul, ideile se blochează, populația își pierde încrederea. Atunci organizăm alegeri pentru a clarifica ce ne dorim și cum să mergem înainte, împreună. Despre asta este votul.