Apariția strugurilor și impactul dispariției dinozaurilor
Atunci când savurați o prăjitură cu struguri sau savurați un pahar de vin, ar trebui să vă aduceți aminte de asteroidul care a provocat dispariția dinozaurilor acum aproximativ 66 de milioane de ani. Aceasta este concluzia unei echipe de cercetători din Statele Unite și Panama, care au publicat un studiu în revista Nature Plants, ce detaliază descoperirea unor semințe de struguri antice din emisfera vestică.
Autorii studiului subliniază că, în contextul extincției dinozaurilor, oamenii se concentrează adesea asupra efectelor asupra animalelor, uitând impactul profund asupra florei. După impactul asteroidului Chicxulub, pădurile au început să se transforme radical, conducând la apariția unor specii vegetale complet noi.
Specialiștii din SUA și Panama afirmă că animalele mari, precum numeroasele specii de dinozauri, au un rol important în modelarea mediului. Acești dinozauri mari, care trăiau în păduri, distrugeau mulți copaci, rezultând păduri mai rarefiate și deschise decât cele de astăzi.
Transformările pădurilor după dispariția dinozaurilor
După dispariția marii faune erbivore și carnivore, pădurile au început să devină mai dense, favorizând apariția unei varietăți de specii noi de plante, inclusiv acele specii care necesitau cârcei pentru a se atașa de copaci. Oamenii de știință afirmă că acest proces a fost accelerat de proliferarea păsărilor și mamiferelor care au ajutat la dispersarea semințelor acestor plante.
Cercetările au scos la iveală cele mai vechi semințe de struguri comestibili, descoperite în India, datând din perioada extincției dinozaurilor, adică aproximativ 66 de milioane de ani în urmă. Descoperiri recente de semințe similare din Columbia, Panama și Peru întăresc ipoteza asupra evoluției rapide a primelor struguri sălbatici.
Echipa de cercetători din SUA și Panama a efectuat studii în diverse țări din America de Sud și Centrală, rezultatul eforturilor lor de peste un deceniu fiind identificarea a nu mai puțin de nouă specii noi de struguri fosili, care au trăit între acum 19 milioane și 60 de milioane de ani.
Aceste specii nu mai există astăzi, reprezentând rude îndepărtate ale strugurilor actuali din emisfera vestică. Aceasta ilustrează o călătorie evolutivă complexă, marcată de dispariții și reapariții ale diverselor specii din familia strugurilor sălbatici.
Potrivit specialiștilor implicați în studiu, aceste descoperiri nu doar că demonstrează modul în care familia de plante a evoluat și s-a adaptat în medii extrem de diverse, ci servesc și ca un exemplu despre biodiversitate și reacția acesteia în fața stresului cauzat de diverși factori. Această informare devine cu atât mai relevantă, având în vedere că Terra se confruntă din nou cu una dintre cele mai mari extincții ale vieții din istoria sa.
Sursa foto: profimediaimages.ro