Aspecte neștiute din conflictul dintre Rusia și Ucraina: Cum consilierul cancelarului german, Olaf Scholz, i-a sugerat lui Boris Johnson că, în cazul unei invazii rapide, problemele lor s-ar putea rezolva repede.

O lucrare recent publicată, care analizează primul an de conflict în Ucraina, oferă o perspectivă detaliată asupra unor momente cruciale ce au condus la izbucnirea ostilităților și care au avariat planurile lui Vladimir Putin pentru o cucerire rapidă.

Între evenimente istorice, precum proclamarea independenței Ucrainei în 1991, preluarea puterii de către președintele autoritar Viktor Ianukovici în 2010 și fuga acestuia în Rusia în urma protestelor Euromaidan din 2013-2014, cartea „Dușmanii noștri vor dispărea: Invazia rusă și războiul de independență al Ucrainei”, scrisă de Yaroslav Trofimov, deschide discuția despre ultimele încercări diplomatice și ziua de 22 februarie 2022, în care a început conflictul militar.

Invazia Rusiei în Ucraina a surprins întreaga planetă, iar rezistența Ucrainei la ofensivele militare rusești a rămas neanticipată de multe capitale occidentale. Astfel, unele guverne s-au grăbit să prevadă o victorie rapidă a Rusiei, concluzionează Yaroslav Trofimov, care relatând un episod cu un consilier senior al cancelarului german Olaf Scholz.

Acesta ar fi afirmat către Boris Johnson: „Dacă se va întâmpla, cel mai bine este să se întâmple rapid. Poate nu vor rezista și problemele noastre se vor rezolva repede”.

Cu toate acestea, Ucraina a demonstrat o rezistență remarcabilă, iar așteptările Rusiei s-au dovedit iluzorii. Potrivit lui Trofimov, de la prăbușirea Uniunii Sovietice, Rusia a credt că independența Ucrainei va fi doar o formalitate, similară cu cea a Belarusului.

Planuri mai vechi de anexare

Pericolul amenințând Ucraina a fost prezent cu mult înainte de invazie. Autorul Yaroslav Trofimov susține că președintele Viktor Ianukovici, care a venit la conducere în 2010, a conceput un plan de subordonare a Ucrainei Rusiei, transformând-o într-un stat vasal. Președinția sa a încetat prematur, în 2014, când ucrainenii au protestat împotriva retragerii de către Ianukovici dintr-un acord de asociere cu Uniunea Europeană.

După ce Ianukovici a fugit în Rusia, un guvern pro-occidental a preluat puterea în Kiev, moment în care iluzia a înlocuit rațiunea.

Putin a testat opinia publică rusă prin anexarea Crimeei

Se părea că Vladimir Putin abandonase strategia de cooptare politică a vecinului său mai mic. În 2022, în loc să folosească pârghii non-militare de influență în Ucraina, Putin a ales agresiunea directă.

Anexarea Crimeei în 2014 și influența Rusiei în proclamarea „republicilor populare” în Donbas sunt evenimente cheie ce au pregătit terenul pentru invazia din 2022, susține autorul, întrucât acestea reprezintă prima etapă de agresiune rusă împotriva Ucrainei.

Kremlinul a testat reacția, nu doar în Occident, ci și în propria societate, unde entuziasmul a contribuit la decizia lui Putin de a lansa războiul din 2022. Totodată, Occidentul a reacționat cu doar sancțiuni moderate, refuzând în același timp să furnizeze armament Kievului, punctează Trofimov.

Nici Zelenski nu a crezut în invazie

„În niciun caz nu vor invada cu atât de puțini oameni”, îl citează Trofimov pe un consilier al lui Volodimir Zelenski, discutând la începutul lunii februarie 2022.

Criticile adresate conducerii lui Zelenski, pentru lipsa de pregătire în fața invaziei, pun în evidență semnificația mai largă a perspectivelor asupra conflictului, inclusiv deciziile lui Putin și eșecurile ulterioare.

Imperialismul, motor al invaziei și cauza eșecului

„Lupa imperialistă” sub care Rusia privește Ucraina a fost atât impulsul invaziei, cât și un obstacol în calea acestui succes.

Convinși de propria propagandă, liderii ruși au crezut că majoritatea ucrainenilor își doresc unirea cu Rusia și că sunt pregătiți să primească soldații ruși ca pe niște eliberatori. Totuși, costul acestei rezistențe organizate, susținute de o coaliție largă, a fost vast. Un raport al Misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, publicat în februarie 2024, arată că numărul civililor uciși a depășit 10.000, iar aproape 20.000 au fost răniți în urma invaziei ruse.