Campaniile de dezinformare înainte de alegerile europarlamentare: „UE vrea să ne schimbe orientarea sexuală” și alte concepții greșite.

Analiza campaniilor de dezinformare din România, realizată în colaborare cu publicații din Bulgaria, Lituania și Spania în cadrul proiectului european PULSE.

„UE ne transformă în LGBT și ne interzice religia”, „De ce să votăm, oricum rezultatul este predeterminat” și „Rusia nu poate fi învinsă, așadar ajutorul pentru Ucraina este o pierdere de timp” sunt printre narativele frecvente în România. Aceste mesaje întâlnite și în alte țări europene reflectă o tendință îngrijorătoare în pragul alegerilor.

Niciun cetățean nu este imun la dezinformare, afirmă experții.

Conform unui sondaj din octombrie 2022 al Open Society Institute din Sofia, România și Bulgaria se numără printre cele mai vulnerabile țări ale Uniunii Europene la dezinformare, având un nivel scăzut de alfabetizare media.

Rufin Zamfir, director de programare la Global Focus, a evidențiat că persoanele cu o educație deficitară sunt mai susceptibile de a cădea victime ale dezinformării. De asemenea, categorii precum tinerii și persoanele vârstnice, dar și cei marginalizați social, sunt expuși.

Zamfir a subliniat că nu este corect să etichetăm un segment specific al populației ca fiind mai predispus la dezinformare. Dezinformarea se adaptează la diferite audiențe și niciunul dintre noi nu suntem la adăpost.

Intenția de a nu participa la vot.

Alegerile constituie un cadru favorabil pentru proliferarea dezinformării online.

Printre exemplele de mesaje false oferite de experiență se numără:

• „De ce să votăm, oricum rezultatul este predeterminat”
• „Democrația a dus țara spre haos, ar fi mai bine cu un lider autoritar”
• „Să nu ne complicăm cu respectarea libertăților individuale”

Războiul din Ucraina și dezinformarea.

Conform lui Zamfir, dezinformarea se hrănește din nesiguranțele economice, sociale și politice ale societății.

Campaniile de dezinformare din România subminează încrederea în democrație și instituțiile publice, alimentând idei precum „Uniunea Europeană este o instituție creată de elite pentru propriile lor interese”.

Războiul din Ucraina îl folosește ca pretext pentru campanii de dezinformare. Rusia urmărește să destabilizeze sprijinul acordat Ucrainei, iar grupuri populiste românești caută să își întărească baza electorală prin astfel de mesaje.

Retorica pacifismului toxic.

Diverse narative care influențează opinia publică includ ideea că „Rusia nu poate fi învinsă” sau „Ucraina trebuie să facă concesii teritoriale”.

Aceste mesaje sunt utilizate și de politicieni pentru a obține suport electoral, precum George Simion, care a sugerat că cei care sprijină militar alte țări sunt trădători.

Sentimentul pro-rus în Bulgaria.

Potrivit unui sondaj recent, aproximativ 30% din populația Bulgariei are opinii pro-ruse. Politicile pro-ruse au devenit o temă de dezbatere electorală.

Dezinformarea în Lituania.

În Lituania, autoritățile militar și civilii au observat o creștere a mesajelor false și a dezinformării.

Aceste campanii vizează încrederea cetățenilor în NATO și eforturile de apărare, încercând să discrediteze acțiunile militare.

Deși o parte a populației poate fi vulnerabilă la aceste mesaje, marea majoritate a lituanienilor au o bună capacitate de a distinge între informațiile corecte și cele false.

Migrația ca subiect de manipulare.

În pregătirea alegerilor europene, problema refugiaților, în special cei ucraineni, devine un subiect frecvent în campaniile de dezinformare.

Experții avertizează asupra modului în care aceste mesaje pot genera stigmatizare și ură, având un impact negativ asupra percepției despre refugiați.

Studiile arată că doar 13% dintre români cred că refugiații ucraineni reprezintă o oportunitate, un procent scăzut comparativ cu alte țări.

Acest articol face parte din proiectul PULSE, o inițiativă europeană de colaborare jurnalistică.