Cele mai teribile jafuri din istoria artei: de la „Mona Lisa” furată la Luvru, la cel mai mare jaf din istoria României

Furtul pieselor dacice din tezaurul României, în timp ce erau expuse la Muzeul Drentse din Olanda, are toate elementele unui jaf demn de istoria artei. Care sunt cele mai impresionante și îndrăznețe jafuri din acest domeniu?

Jaful de artă a fost o practică frecventă de-a lungul timpului, vizând opere de artă din diferite epoci, de la artefacte arheologice vechi de secole până la capodopere contemporane. Aceste jafuri au implicat figuri diverse, de la amatori la experți în securitate și, uneori, chiar organizații criminale. Unele opere furate au fost recuperate, în timp ce altele au fost pierdute definitiv.

Primul jaf de artă înregistrat a avut loc în 1473, când pirații polonezi au atacat o nave care se îndrepta spre Florența, furând tabloul „Judecata de Apoi” (1467-71) de Hans Memling. Acest triptic reprezentând a doua venire a lui Hristos se află acum la Muzeul Național din Gdańsk, Polonia, iar italienii continuă să încerce recuperarea lui.

Furtul tabloului de Memling demonstrează impactul profund pe care un jaf îl poate avea asupra istoriei unei opere de artă. Deși tehnologia de securitate s-a îmbunătățit, furturile celor mai mari opere de artă din lume rămân frecvente, adăugând astfel noi capitole bizare la cronicile artei.

Furtul „Mona Lisa” la Luvru, comis de un meșter italian (1911)

„Mona Lisa”, capodopera lui Leonardo da Vinci, este cea mai cunoscută lucrare de artă din lume, iar un jaf a contribuit semnificativ la renumele său. Fără prea mult interes acordat pânzei înainte de 1911, aceasta a fost furată de Vincenzo Peruggia, un meșter italian, și de doi compatrioți ai săi, care au rămas ascunși într-un dulap la Luvru și au fugit cu opera.

Acest jaf a stârnit interes internațional, complicând vânzarea lucrării, deoarece nimeni nu dorea să cumpere un tablou atât de mediatizat. Peruggia a ascuns opera sub podeaua apartamentului său din Paris timp de 28 de luni, în încercarea de a o vinde unui negociant de artă din Florența.

Convins că ajută la repatrierea culturală, Peruggia a dorit să restituie opera națiunii sale, considerând că Napoleon o confiscase. La final, după ce a încercat să o vândă, a fost arestat, petrecând doar șapte luni în închisoare.

Jaf spectaculos la Oratoriul San Lorenzo din Italia (1969)

O noapte din 1969 a adus jaf la Oratoriul San Lorenzo din Palermo, Italia, unde hoții au furat „Nașterea cu Sf. Francisc și Sf. Lawrence” de Caravaggio. Se estimează că pictura datează din 1600 sau 1609.

Mulți ani au fost plini de speculații despre soarta lucrării, inclusiv implicarea mafiei sau distrugerea sa. Cazul a fost redeschis în 2017, când o nouă pistă a condus la un dealer de artă elvețian, decedat.

Căutarea operei continuă până în prezent, fără vești clare de recuperare.

Cel mai mare jaf de artă din Canada (1972)

La ora 2 dimineața, hoții au pătruns în Muzeul de Arte Frumoase din Montreal printr-un luminator, legând și încătușând trei paznici.

Au furat 39 de bijuterii și 18 tablouri, inclusiv lucrări de Delacroix, Rubens și Rembrandt. Asigurările de securitate ale muzeului fuseseră modificate, ceea ce a sugerat că jaful fusese planificat bine.

Valoarea totală a obiectelor furate era de 2 milioane de dolari în 1972, estimările actuale indicând o valoare mult mai mare.

Operă renascentistă furată în Italia (1975)

Palatul Ducal din Urbino, cunoscut pentru siguranța sa, a fost jefuit în 1975 de trei lucrări renascentiste de Rafael și Piero della Francesca.

Oamenii legii s-au temut că operele, fiind atât de valoroase, nu ar putea fi vândute cu ușurință. Totuși, după un an, capodoperele au fost recuperate în Elveția.

Jaful îndrăzneț din muzeul din Paris (1985)

În 1985, „Impresie, răsărit de soare” a lui Claude Monet, cea mai renumită lucrare a mișcării impresioniste, a fost furată din Muzeul Marmottan din Paris.

Hoții au pătruns în muzeu în timpul zilei, având bilete de acces, și au ținut sub amenințare nouă gardieni și 40 de vizitatori. Opt lucrări furate erau evaluate la 20 de milioane de dolari.

Toate lucrările au fost recuperate în 1990, iar șapte persoane au fost arestate.

Cel mai mare jaf de artă din istorie, la un muzeu din Boston (1990)

În dimineața următoare Zilei Sfântului Patrick, hoții au pătruns în Muzeul Isabella Stewart Gardner din Boston, furând opere artistice de o valoare inestimabilă.

Lucrările, inclusiv „Concertul” de Vermeer și un tablou de Rembrandt din 1633, au fost estimate la 500 de milioane de dolari, iar jaful rămâne un mister.

În prezent, oficialii muzeului nu au siguranța că operele mai există sau dacă au fost distruse.

Furtul „Țipătul” în Oslo în timpul Jocurilor Olimpice de Iarnă (1994)

Hoții au profitat de securitatea slabă din Muzeul Național din Oslo, furând „Țipătul” lui Edvard Munch în timpul Jocurilor Olimpice de iarnă.

Căutarea tabloului a durat aproape doi ani, iar guvernul norvegian a refuzat să plătească o răscumpărare.

Tabloul a fost găsit într-un hotel în 1996, iar hoții au fost condamnați.

Un al doilea furt a avut loc în 2004, când hoții au luat alte lucrări de la muzeu, în văzul publicului.

Jaful din Stockholm (2000)

În 2000, hoții împotriva vântului au comis jafuri la Nationalmuseum din Stockholm, furând lucrări de Rembrandt și Renoir.

Operele furate erau evaluate la 30 de milioane de dolari, cu fugarile internaționale și arestările în urma acestora.

Lucrări furate și găsite într-o toaletă în Manchester (2003)

În 2003, un jaf la Galeria de Artă Whitworth din Manchester a dus la furtul de lucrări de Gaudi, Picasso și van Gogh, care au fost ulterior găsite într-o toaletă.

Hoții au lăsat un mesaj scris, afirmând că au dorit să demonstreze securitatea deficitară.

Furtul unei sculpturi de Henry Moore (2005)

În 2005, hoții au furat o sculptură monumentală de Henry Moore din Hertfordshire, care ulterior s-a crezut că a fost topită.

Jaful din 2010 al cinci capodopere dintr-un muzeu din Paris

În 2010, un jaf la Musée d’Art Moderne a dus la furtul a cinci lucrări de artă de către Vjeran Tomic, care a fost ulterior condamnat.

Furtul de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam (2012)

Trei imigranți români au furat lucrări de artă de la Muzeul Kunsthal în 2012, iar mama unuia dintre ei a încercat să distrugă dovezile.

Furtul din Muzeul Grüne Gewölbe din Dresda (2019)

Un jaf semnificativ a avut loc în 2019, când membrii clanului Remmo au furat bijuterii evaluate inițial la un miliard de euro.

Valoarea bunurilor furate a fost ulterior reevaluată la 113 milioane de euro.

Jaful de la Muzeul Brukenthal din Sibiu

În 1968, Muzeul Național Brukenthal a suferit un jaf major, când 8 tablouri au fost furate, doar 4 dintre ele fiind recuperate.

Cele opt opere furate includ lucrări de Anton van Dyck și Tiziano, iar furtul a4153734361bd1e3a427cc16b15bce37a основной сюжет.

În medie, doar 10% dintre lucrările de artă furate sunt recuperate.

Ultimele informații despre furtul comorilor dacice ale României expuse în Olanda sunt în curs de actualizare.