Cercetătorii au descifrat un manuscris antic carbonizat în erupția Vezuviului folosind inteligența artificială

Un papirus carbonizat în urmă cu aproape două milenii, în urma erupției vulcanice care a distrus orașele Pompeii, Herculaneum și Stabiae, a fost 'deschis' virtual de o echipă de cercetători de la Universitatea Oxford.

Textul, care se pare că îi aparține filosofului Filodemus din Gadara, este în curs de descifrare, conform informațiilor relatate de The Guardian.

Papirusul, cunoscut sub denumirea PHerc.172, este unul dintre cele trei exemplare aflate în posesia Universității Oxford, după ce au fost donate Marii Britanii în secolul al XIX-lea de regele Ferdinand al IV-lea al Neapolelui și Siciliei.

Documentul a fost scanat în 3D folosind un dispozitiv cu raze X, iar desfășurarea sa virtuală a fost realizată printr-o aplicație de inteligență artificială. Conform cercetătorilor, PHerc.172 conține mai mult text recuperabil decât orice alt manuscris din colecția descoperită la Herculaneum.

Până acum, specialiștii au reușit să identifice cuvântul „dezgust” scris în greaca veche, care apare repetat în primele paragrafe. Aceștia afirmă că textul complet va fi descifrat în curând, datorită tehnologiei IA și faptului că cerneala de pe papirus a supraviețuit într-o stare mai bună decât în alte cazuri.

Biblioteca Herculaneum, singura bibliotecă antică complet conservată

În secolul al XVIII-lea, au fost găsite peste 1.800 de papirusuri carbonizate într-o vilă din orașul antic Herculaneum, care aparținuse lui Lucius Calpurnius Piso Caesoninus, tatăl Calpurniei Pisonis, ultima soție a lui Iulius Cezar. Aceasta rămâne singura bibliotecă antică păstrată complet.

Datorită carbonizării produse de norul piroclastic în timpul erupției Vezuviului din anul 79 d.Hr., deschiderea și citirea acestor papirusuri a fost extrem de dificilă, iar manevrarea lor a fost o provocare.

Multe dintre papirusuri au fost distruse la scurt timp după descoperire, fiind confundate cu lemne de foc și folosite ca atare. Altele s-au deteriorat permanent în timpul încercărilor de deschidere prin diverse metode precum mercur, apă de trandafiri, apă caldă sau chiar esență de papirus.

Recent, datorită progreselor tehnice, au fost descifrate fragmente de text de pe unele papirusuri, permițând identificarea unor opere antice considerate anterior pierdute.

Printre acestea se numără „Despre natură”, o operă semnificativă a filosofului antic Epicur, care a fost complet conservată, incluzând cele 37 de volume menționate în literatura antică. De menționat este că din peste 300 de lucrări scrise de Epicur, toată producția sa a fost considerată pierdută.

Textele provenite din Herculaneum includ lucrări ale filosofului grec Filodemus din Gadara, care a fost un adept al școlii epicuriene și se pare că a locuit chiar în vila unde a fost descoperită biblioteca.

PHerc.172, un exemplu de papirus descifrat cu ajutorul tehnologiei IA

Cu un an în urmă, o echipă formată din trei studenți, Youssef Nader din Germania, Luke Farritor din SUA și Julian Schilliger din Elveția, a câștigat un premiu de 700.000 de dolari în cadrul competiției „Vesuvius Challenge”, după ce au reușit să descifreze peste 2.000 de caractere de pe un alt manuscris de la Herculaneum.

Aceștia au utilizat o metodă similară celei aplicate la Oxford, implicând scanarea documentului cu raze X și identificarea literelor grecești cu o aplicație de inteligență artificială dezvoltată de ei.

Textul descifrat aparținea lui Filodemus din Gadara, prezentând pentru prima dată un aspect necunoscut până acum despre rolul muzicii și hranei asupra simțurilor.

Un alt fragment de text a fost dezvăluit câteva luni mai târziu de specialiștii de la Universitatea din Pisa, care au oferit informații despre ultimele momente din viața lui Platon, inclusiv locul înhumării sale în grădina școlii platoniciene din Atena, aproape de Mouseionul dedicat muzelor.

Printre manuscrisele de la Herculaneum, cercetătorii au identificat, de asemenea, fragmente din opera lui Chrysippus, un important filosof stoic, de la care nu s-a păstrat nimic din vasta sa operă (peste 700 de volume) până în prezent.

De asemenea, s-au găsit texte aparținând lui Seneca cel Bătrân, a diferitelor figure din școala epicuriană și informații considerate pierdute despre Alexandru cel Mare sau despre istoria Romei.