Cine a creat cele mai impresionante morminte antice din România și Bulgaria? – Poveștile captivante ale unor locuri de odihnă străvechi

Movila Documaci nu va fi găsită pe Google Maps sau Waze; acesta este un sit izolat, situat în câmp, care nu apare pe hărți.

Locația exactă e la 570 de metri vest de drumul județean 391 ce leagă Mangalia de Albești. În prezent, acesta este un șantier arheologic, nu un obiectiv turistic.

Spre deosebire de Movila Documaci, la Pomorie în Bulgaria, situl este integrat în oraș datorită expansiunii stațiunii, și a fost amenajat pentru vizitatori. În ambele cazuri, discutăm despre morminte misterioase.

Datorită metodei de datare cu Carbon 14, arheologia a devenit o știință cu un grad ridicat de precizie. Aceasta a fost întotdeauna fascinantă.

Cum simte un arheolog când descoperă obiecte vechi de mii de ani?

Imaginează-ți sentimentul unui arheolog care găsește o linguriță veche de 7.400 de ani după săpături care pot dura săptămâni, luni sau chiar ani.

Gândește-te la ce a simțit Heinrich Schliemann, un om de afaceri prosper, când a descoperit ruinele Cetății Troia, despre care unii spuneau că e doar o legendă. Cu toate acestea, arheologul persistă, știind că, fără asemenea efort, nu ar descoperi nimic.

De-a lungul secolelor, datarea se realiza pe baza documentelor și inscripțiilor, dar și din experiența și intuiția arheologilor.

Carbonul-14, un izotop radioactiv al carbonului, joacă un rol crucial în procesul de datare, contribuind la determinarea vechimii materiei organice.

Acest izotop se stabilizează prin dezintegrare și se folosește în arheologie pentru a estima data morții ființelor vii.

Metoda de datare cu carbon a fost dezvoltată de chimistul american Willard Libby în 1949, care a fost recunoscut cu premiul Nobel în 1960.

Plantele absorb carbon din atmosferă, iar nivelul de Carbon-14 la momentul morții organismului este comparabil cu cel din atmosferă. După moarte, această valoare scade, astfel permițând estimarea datei decesului.

Metodele de estimare, precum dendrocronologia, pot oferi date cu până la 10.000 de ani în urmă. Aceste tehnici sunt valoroase pentru arheologi.

Reconstituirea unei locuințe de lux din urmă cu două mii de ani

Movila Documaci este considerată cel mai impresionant complex funerar din România, datând de aproximativ 2.300 de ani, având un coridor de 19 metri și cea mai veche tencuială pictată de pe teritoriul românesc. Totuși, identitatea celor îngropați rămâne un mister, locul fiind jefuit în secolul V d.Hr.

Arheologii au găsit doar un inel de aur gravat cu o broască și un iepure, lăsând multe întrebări fără răspuns.

După distrugerea sarcofagelor, hoții au lăsat evident urme de jaf, iar un atac cu buldozere a mai provocat daune în 1993, făcând ca mormântul să fi suferit și mai mult.

Jafurile și distrugerile over time afectează structura a ceea ce a rămas din acest loc, iar săpăturile arheologice s-au reluat în 2011.

Misterul locului de înmormântare: inscripții și simboluri istorice

Tencuiala magnifică a mormântului imită piatra prețioasă, atingând un stil similar cu cel pompeian.

Misterul nu se limitează doar la identitatea celor îngropați, ci și la gravurile regăsite pe ziduri care ar putea sugera pătrunderea unor culturi nordice.

Astfel, întrebarea se pune: cine a fost îngropat aici? Se vehiculează ideea unui rege al geților sau chiar a unui conducător macedonean?

Se menționează de altfel că nu se cunoaște locul de înmormântare al lui Alexandru cel Mare, ce a alimentat speculații și legende de-a lungul istoriei.

Se presupune că mormântul lui Cleopatra ar putea fi situat în apropierea mormântului lui Alexandru, având astfel un final pasionant.

Ne mai aducem aminte de mormântul lui Ovidiu, exilat pe țărmul Mării Negre, despre care se cunosc foarte puține, adâncind și mai mult misterul.

O scurtă trecere în revistă asupra mormântului din Pomorie

Pe țărmul Mării Negre se află și un alt mormânt enigmatic la Pomorie, o peninsulă cu o istorie tumultoasă.

Pomorie a fost un loc important în conflictele dintre primele imperii și are o istorie bogată, inclusiv asalturile popoarelor migratoare.

Tumulul mortuar de la Pomorie datează din secolele II-III d.Hr. și este asociat cu o familie influentă din zonă.

Acesta este un loc bine conservat, cu o structură similară cu cea de la Movila Documaci.

Un alt element interesant este că mormântul are o scară spiralată care ducea spre suprafața movilei.

Chiar dacă este cunoscut ca un „mormânt trac”, unii istorici consideră că ar putea fi de origine romană, aducând în prim-plan paralele cu monumente similare din Roma.

Acesta este cel mai mare monument cu această formă descoperit în Bulgaria și rămâne un punct de atracție pentru cercetători.