Cine este creatorul expresiei celebre referitoare la „explozia” mămăligii în rândul românilor, menționată de fiecare dată în preajma alegerilor

Se va „exploda” sau nu mămăliga românească? Aceasta este întrebarea care rezonează adesea când ne pregătim să observăm dacă răbdarea a ajuns la limita sa, iar românii vor reacționa după o lungă perioadă de tăcere. Expresia datează de peste 40 de ani.

Formularea „a explodat mămăliga” conotează o revărsare bruscă de furie sau nemulțumire, apărută după o perioadă de acumulări în tăcere. De regulă, se referă la o reacție neașteptată sau violentă a unei colectivități (sau a unei nații), după ce traiul a devenit insuportabil pentru o perioadă extinsă.

• Profesorul Alex Drace – Francis, autor al lucrării ”Istoria mămăligii”, publicată de editura Humanitas, vorbește despre un antropolog american, Steven Sampson, care a scris cu șase ani înainte de Revoluția din 1989 un articol intitulat „Why the mămăliga doesn’t explode”. În textul său, Sampson analizează cauza lipsei mișcărilor de disidență în România anilor '80.

Antropologul american contesta ideea conform căreia disidența ar putea fi explicată printr-o așa-numită pasivitate înnăscută a românilor, considerată o deformare genetică.

Articolul lui Steven Sampson se intitulează „Muddling through in Romania: Why the mămăliga doesn’t explode” (International Journal of Romanian Studies, 1981-1983). În acest text, Sampson demonstrează că românii au fost capabili să se adapteze, chiar și în momente dificile ale istoriei.

Iată ce menționează Alex Drace – Francis referitor la analiza lui Sampson de acum 42 de ani:

• „Într-un articol din 1983, antropologul american Steven Sampson utiliza mămăliga ca metaforă pentru situația din România în perioada socialistă târzie. Referindu-se la aparenta absență de protest sau revoltă împotriva regimului Ceaușescu, Sampson a formulat subtitlul „De ce nu explodează mămăliga“. În analiza sa, critica ideea că pasivitatea populației române ar fi rezultatul unei așa-zise „mentalități balcanice” provenite din tradițiile stăpânirii externe. Sampson sublinia că aceste explicații se bazau pe o ipoteză falsă a unei tradiții nereformate.”

• El sublinia că „ceea ce pare a fi o «tradiție» poate fi, de fapt, un rezultat al modernizării“. De asemenea, contesta teza conform căreia societatea socialistă târzie era „stagnantă“, accentuând, dimpotrivă, implicarea activă a cetățenilor prin ajustări subtile în comportament față de autoritate. Astfel, Sampson critica în mod corect abordările simpliste în științele sociale, sugerând o reinterpretare a trecutului prenațional al României.”

Originea mămăligii

În lucrarea sa, Alex Drace – Francis detaliază relația dintre mămăligă și români. Porumbul a fost introdus în România după anul 1600, iar autorul discută despre momentele cheie din istoria românilor, când mămăliga a avut un impact semnificativ (la figurat): Revoluția din 1821 și Răscoala din 1907.

El subliniază faptul că porumbul a jucat un rol crucial în acele evenimente, fiind un aliment vital pentru populație. Practic, costul ridicat al porumbului sau lipsa acestuia ducea la o viață și mai grea pentru oamenii simpli, chiar și la foamete.

Referitor la expresia asociată cu explozia mămăligii, aceasta a fost folosită în Revoluția din 1989, când, la balconul Operei din Timișoara, un revoluționar a strigat pe 20 decembrie: „Fraților, în sfârșit a explodat mămăliga!”.

În 2010, Sergiu Nicolaescu a publicat o lucrare intitulată „Mămăliga a explodat! – Decembrie 1989”.

Multe expresii populare despre mămăligă

În limba română există numeroase expresii populare în care mămăliga ocupă un rol central. Iată câteva, disponibile pe DexOnline.ro.

• a o pune de mămăligă = a ajunge într-o situație complicată
• a căuta nod în mămăligă = a căuta cu orice preț greșeli, chiar și acolo unde nu există
• a-și scoate mămăliga = a obține strictul necesar pentru trai
• a face (pe cineva sau ceva) de mămăligă = a distruge, a face praf

Originea cuvântului mămăligă rămâne incertă, dar există mai multe teorii

Termenul „mămăligă” a fost atestat pentru prima dată în două documente slavone emise în Țara Românească în prima parte a secolului XVI (anul 1520 și 1525), dar în acel context se referea la o localitate, nu la un aliment.

Când vine vorba de alimentul pe bază de porumb, acesta este menționat pentru prima oară la Brașov în 1718, iar în Oltenia cinci ani mai târziu (1723), conform lui Alex Drace – Francis.

• Atât DEX-ul, cât și Dicționarul Academiei consideră „mămăligă” ca un termen cu origine necunoscută. Unii lingviști au încercat să leagă acest cuvânt de cele initalie (meliga, „polenta”) sau bulgărește (mamul, „știulete de porumb”), însă explicațiile nu sunt concludente nici în aceste limbi.

„Printre teoriile cu un anumit grad de plauzibilitate, unii sugerează o etimologie derivată din „mamă”, un termen copilăresc pentru hrană; altele susțin o legătură cu „mălai”, cu o dublare a primei silabe”, explică Alex Drace – Francis în lucrarea sa.

Sursa foto: Dreamstime.com