Obiectivul campaniei de subminare a lui Nicușor Dan

Calitatea lui Nicușor Dan de a fi perceput ca un „om anti-sistem”, activismul civic și competența sa intelectuală sunt motivele pentru care sistemul PSD-PNL s-a coalizat împotriva candidaturii sale, conform afirmațiilor lui Gabriel Andreescu, un prominent disident anti-comunist.

• „Nu am mai întâlnit de 30 de ani o astfel de aliniere între vorbe și fapte din partea unui candidat la funcția de Președinte al României, ca în cazul lui Nicușor Dan”, afirmă Andreescu, adăugând că „Victoria lui Constantinescu în 1996 a adus o schimbare fundamentală României și relațiilor sale internaționale. Avem nevoie de asemenea o schimbare fundamentală și astăzi.”

Din perspectiva interesului public, opțiunea favorabilă în alegerile din 4 mai este clar îndreptată spre Nicușor Dan. Aceasta este susținută atât de impresiile bine fundamentate, cât și de analizele competente, însă incertitudinea persistă cu câteva zile înaintea primului tur al alegerilor. Această nesiguranță rezultă din dezinformări și atacuri isterice lansate împotriva actualului primar al Capitalei, care riscă să umbrească miza adevărată a alegerii sale – ruperea sistemului de putere și corupție dominat de PSD și PNL.

Evenimentele anterioare

În luna iunie 2024, cu puțin timp înainte de alegerile pentru primăria București, a fost declanșată o amplă campanie de denigrare împotriva lui Nicușor Dan, în cadrul căreia a fost acuzat că a colaborat cu Securitatea. Această acuzație se baza pe documentele referitoare la participarea sa, alături de alți cinci concurenți, la Olimpiada de Matematică din 1988, o afirmație considerată absurdă.

Au urmat manipulări ale sondajelor de opinie, în care, cu excepția AtlasIntel, toate îi subestimau șansele de câștig. Nicușor Dan a obținut 47,94% din voturi, depășind-o cu mai mult de 25% pe Gabriela Firea și cu peste 30% pe Cristian Popescu Piedone. Deși majoritatea sondajelor preconizau rezultate mai slabe pentru el, iar în favoarea oponenților PSD și PNL estimările erau exagerat de optimiste, aceste discrepanțe sunt greu de justificat fără a invoca practici de manipulare.

Coordonarea atacurilor împotriva lui Nicușor Dan

Acuzațiile legate de colaborarea cu Securitatea au revenit într-o formă acutizată după intrarea lui Nicușor Dan în cursa pentru președinție. Radu Hossu, jurnalist de investigație, a dus o analiză a direcțiilor atacurilor îndreptate împotriva primarului. Acestea proveneau din: (1) măsurile discriminatorii aplicate de BEC, care au șters postările susținătorilor lui Nicușor Dan, dar nu și pe cele ale altor candidați; (2) sabotarea campaniei online a lui Nicușor Dan prin publicații pe rețelele sociale care au generat impresii false despre numărul de susținători; (3) hărțuirea sa de către lideri din PSD și PNL, care ar fi trebuit să colaboreze pentru reducerea influenței extremiștilor.

Coalizarea sistemului

O astfel de alianță între PNL și PSD împotriva primarului Capitalei ar fi avut sens dacă Nicușor Dan ar fi fost perceput ca un adevărat pericol pentru democrație. De asemenea, s-a mai observat o mobilizare similară a celor două partide în 2021, când au exclus USR PLUS din coaliția de guvernare, motivând că intervențiile acestora vizau interese publice majore, precum desființarea Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și avizul pentru Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Divergențele între partidele din coaliția de guvernare au fost prezente și anterior, incluzând cerința USR PLUS de a elimina pensiile speciale și măsurile îndreptate împotriva corupției în domeniul tăierii de lemne și gestionării deșeurilor. Campania de denigrare a fost extrem de agresivă, PSD și PNL afirmând că USR PLUS colaborează cu un partid extremist, de natură antisemită.

Chiar dacă liderii PSD și PNL par să se certe public în mod real, când situația îi amenință pe ei în cadrul sistemului de putere, acțiunile lor devin sincronizate și bine coordonate. Aceasta se observă atât în 2001, când au orchestrate debarcarea USR PLUS, cât și acum, în preajma alegerilor prezidențiale din mai 2025, dovedind că liderii PSD-PNL se tem de influența crescândă a lui Nicușor Dan.

Aspecte sensibile legate de Nicușor Dan

Nicușor Dan a fost întrebat frecvent despre legăturile sale cu antreprenorul Matei Păun, asociat cu interese în Rusia și Belarus, și cu fostul ofițer SRI, Daniel Ene. El a declarat că nu cunoștea antecedentele lor și că nu vor avea roluri în eventualitatea unei administrații prezidențiale conduse de el. Este normal ca persoanele active în viața socială să aibă conexiuni cu indivizi controversați. Acest tip de stigmatizare prin asociere este și mai deranjant când unul dintre candidați, Silviu Predoiu, a avut legături directe cu Securitatea.

O altă critică a fost adresată lui Nicușor Dan pentru atitudinea sa față de căsătoria între persoane de același sex, apreciind că susține adoptarea unei legi a parteneriatului civil, dar nu acceptă căsătoria dintre cuplurile homosexuale. Reticența sa se bazează pe tradiții culturale, dar este un subiect care ar putea necesita o reevaluare a poziției sale.

Critica suplimentară a fost direcționată către Nicușor Dan pentru opoziția sa față de referendumul din 2018, inițiat de Coaliția pentru Familie, considerând că teme atât de personale nu ar trebui tranșate prin vot.

Din acest punct de vedere, poziția lui Nicușor Dan reflectă o căutare a echilibrului, dar și o aplicare greșită a contextului public de la acel moment. Coaliția pentru Familie nu era o simplă mișcare conservatoare, ci o acțiune politică care a alimentat homofobia.

Recunosc onestitatea lui Nicușor Dan, chiar și în fața acestor critici. O asemenea aliniere între vorbe și fapte este rar întâlnită în ultimele trei decenii, din timpul lui Emil Constantinescu. Scriind despre aceste lucruri, observ similarități notabile între cei doi; amândoi au fost activi în apărarea principiilor civice, au demonstrat competență intelectuală și o modestie care contrastează puternic cu comportamentul altor candidați.

Victoria lui Constantinescu în 1996 a modificat radical România și voința ei pe plan internațional. Astăzi, România are din nou nevoie de o astfel de schimbare profundă.