Criza alimentară din Gaza atinge un nivel critic: decese din cauza foametei, copii subnutriți spitalizați și apeluri urgente către Israel de la ONU și organizații internaționale

Situația alimentară din Gaza se înrăutățește alarmant, iar avertismentele lansate de locuitorii enclavei și organizațiile caritabile par să rămână fără rezultat.

Autoritățile de sănătate din Gaza au raportat 43 de decese asociate foametei într-un interval de doar trei zile.

Potrivit oficialilor palestinieni, citați marți de mass-media internaționale, numărul total al victimelor foametei a ajuns la cel puțin 113, dintre care 80 sunt copii, majoritatea pierzându-și viața recent.

Se suspectează că multe decese nu sunt documentate, deoarece oamenii mor izolați în case sau corturi.

Blocada Israelului asupra fluxurilor de alimente către Gaza persistă de luni de zile.

Începând cu luna martie, cantitățile de alimente permise sunt insuficiente pentru cele 2,1 milioane de locuitori, mulți fiind deja vlăguiți din cauza crizei alimentare prelungite și a dislocărilor repetate.

Faiza Abdul Rahman, locuitoare din Gaza, a mărturisit că nici în cele mai severe perioade de restricții alimentare de anul trecut nu a fost atât de greu.

„Am confruntat foametea și înainte, dar niciodată în asemenea condiții,” a spus ea. „E cea mai dificilă perioadă prin care am trecut.”

Spitalul Patient’s Friends Benevolent Society este copleșit de cazurile de copii subnutriți, incluzând pacienți înghesuiți în cele 12 paturi disponibile.

Există doar două echipe pediatrice funcționale în Gaza, iar zilnic ajung până la 200 de copii care necesită îngrijiri medicale.

„Criză de foamete masivă, provocată de om”

Relatările localnicilor și medicilor, împreună cu datele primite de la diverse organizații, indică o epuizare a rezervelor alimentare.

Influența financiară și relațiile puternice nu mai garantează siguranța alimentară pentru palestinieni.

Peste 100 de organizații internaționale, inclusiv Medici fără frontiere și Save the Children, și-au exprimat în comun îngrijorarea în această săptămână despre dispariția colegilor și colaboratorilor din Gaza.

Într-o afirmație istorică, Sindicatul jurnaliștilor AFP a declarat că unul dintre colegi riscă să moară de foame.

Apelul urgent al AFP, BBC și AP către Israel solicită libertate de mișcare pentru jurnaliștii din și spre Gaza.

„Ne temem pentru siguranța jurnaliștilor noștri din Gaza, care au din ce în ce mai mari dificultăți în a se hrăni pe ei și familiile lor,” au declarat reprezentanți ai instituțiilor media.

Miercuri, liderul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a subliniat gravitatea situației alimentare din Gaza.

„Este o foamete masivă, declanșată de om”, a remarcat el.

Deriva spre foamete generală

Din 2 martie, Israelul a impus un asediu total asupra Gazei.

Premierul Benjamin Netanyahu a ridicat restricțiile pe 19 mai, afirmând că se dorește prevenirea unei crize alimentare.

Totuși, cantitatea de ajutoare admisă a fost insuficientă, iar deteriorarea sitului Gazei continuă, deși într-un ritm mai redus.

Ajutorul a fost gestionat prin Fundația Umanitară din Gaza, un partener susținut de SUA, care administrează centre militarizate de distribuție a ajutoarelor.

Foarte mulți palestinieni și-au pierdut viața în timp ce încercau să obțină alimente din aceste centre periculoase, care oferă doar o fracțiune din necesarul comunității.

Impactul devastator al foametei asupra societății

Experții atrag atenția că foametea ucide nu doar oamenii, ci și destramă societatea, provocând daune ireversibile.

Lipsa hranei determină corpul să își consume propriile resurse, ceea ce poate duce la leziuni definitive și afectează dezvoltarea fizică și mentală a copiilor.

Foametea destramă comunități, generând conflicte între oameni care se luptă pentru hrană, silindu-i să recurgă la fapte degradante. Amintirile acestor traume rămân pentru toată viața.

Survivorii rămân marcați nu doar de foametea în sine, ci și de rușinea și nevoia de a trăda solidaritatea familială și comunitară.

„Foametea nu este doar o problemă fiziologică, ci și o criză socială,” explică Alex de Waal, expert în studierea foametei.

„Memoria supraviețuitorilor este adesea dominată de trauma socială și pierderea demnității mai mult decât de suferința fizică,” a adăugat el.

„Foametea nu apare din întâmplare”

Analizele internaționale au semnalat că Gaza este aproape de a atinge un prag critic de foamete, conform standardelor globale.

Chris Newton de la International Crisis Group subliniază că efectul perioadelor extreme de foame este ireversibil, chiar dacă pragul foametei nu a fost depășit oficial.

Un semn clar al colapsului social este jefuirea ajutoarelor și violențele constante la punctele de distribuție gestionate de Fundația Umanitară din Gaza.

De Waal și alți experți subliniază că controlul Israelului asupra granițelor Gazei implică o responsabilitate asupra situației, deoarece foametea nu este un rezultat accidental.

„Foametea poate fi prevenită, având timp suficient pentru a corecta greșelile înainte de a atinge starea de criză,” a spus el.

Discuții pentru un armistițiu în desfășurare

Israelul examinează răspunsul revizuit din partea Hamas pentru o posibilă încetare a focului și eliberare de ostatici, pe măsură ce atacurile asupra Gazei continuă.

Reprezentanții Hamas au confirmat depunerea unei noi propuneri, dar detaliile nu au fost făcute publice.

Ambele părți sunt sub presiune intensă pentru a ajunge la un consens, în contextul agravării crizei umanitare din Gaza.

Un oficial israelian a manifestat un oarecare optimism față de noua propunere, dar persistă încă puncte de divergență care necesită atenție.

Un negociator palestinian a menționat că abordarea Hamas este „mai flexibilă și sensibilă” față de criza din Gaza.