Dificultățile constructorilor chinezi în obținerea contractelor în statele democratice pentru realizarea noului „Drum al Mătăsii” propus de Xi Jinping

Constructorii din China întâmpină obstacole majore în atragerea contractelor în țările democratice în cadrul proiectului ambițios al lui Xi Jinping de a dezvolta noul „Drum al Mătăsii”.

O cercetare recentă realizată de Universitatea Exeter și Universitatea Duke Kunshan din China subliniază că antreprenorii chinezi din sectorul construcțiilor, implicați în inițiativa „Belt and Road Initiative” (BRI) - un proiect global prin care China dorește să investească în infrastructura diverselor țări spre Europa, Orientul Mijlociu și Africa - se confruntă cu provocări accentuate în statele democratice în ceea ce privește obținerea contractelor.

Raportul elaborat de cele două instituții academice relevă că relațiile țărilor cu SUA și existența unor instituții care contestă inițiativa în națiunile mai puțin autoritare au determinat o scădere semnificativă a activității economice pentru antreprenorii din China.

Proximitatea față de SUA și NATO, instituții democratice și presiunea publică – obstacole pentru constructorii chinezi

Studiul, publicat în International Studies Quarterly de la Oxford, a evidențiat că antreprenorii chinezi reușesc să obțină mai multe contracte în țările bogate în resurse naturale și care beneficiază de sprijin financiar consistent din partea Chinei.

De asemenea, cercetarea a evidențiat o corelație semnificativă între existența instituțiilor democratice în statele gazdă și valoarea redusă a contractelor câștigate de antreprenorii chinezi.

Studiul subliniază că antreprenorii chinezi din sectorul infrastructurii desfășoară semnificativ mai puține activități în țările care sunt geografic îndepărtate de China și care au comportamente de vot la ONU diferite.

Constructorii chinezi par să aibă și un volum redus de afaceri în statele care primesc sprijin financiar limitat din partea Băncii Mondiale. Există de asemenea o corelație negativă între apartenența la NATO și contractele obținute de antreprenorii din China.

Obiectivele unice ale Chinei în cadrul „Drumului Mătăsii” sunt pline de contradicții

În contextul „Belt and Road Initiative” (cunoscută și sub denumirea „O centură, Un drum”), contractele de construcție sunt frecvent finanțate prin împrumuturi transmise de instituțiile financiare chineze sau direct de antreprenorii implicați. Aceste împrumuturi sunt adesea garantate de guvernele țărilor gazdă, implicând resurse naturale precum petrol, gaze sau minerale.

BRI are două obiective interconectate: extinderea influenței diplomatice a Chinei la scară globală și, în paralel, sporirea prezenței companiilor chineze pe piețele externe.

Cercetarea subliniază că aceste obiective se află într-o contradicție majoră, deoarece aderarea statelor la BRI este corelată negativ cu contractele de infrastructură pentru firmele chineze, din cauza unei presiuni publice crescute în rândul guvernelor gazdă de a acorda contracte altor antreprenori.

„Aderarea la BRI generează presiuni asupra statelor de a restricționa implicarea Chinei în economie”

Andrea Ghiselli, lector în relații internaționale la Universitatea Exeter și coautor al studiului, observă că scopul inițiativei de intensificare a influenței diplomatice a Chinei și extinderea companiilor chineze în afaceri intră în conflict atunci când țara parteneră este democratică.

„Antreprenorii chinezi par mai predispuși să acceseze piețele din țările nedemocratice, ceea ce duce la o creștere a riscurilor pentru guvernul chinez în stabilitatea acelor state prin consolidarea prezenței cetățenilor și activelor chineze”, afirmă Ghiselli.

Pippa Morgan, lector de științe politice la Universitatea Duke Kunshan și coautor al cercetării, subliniază existența unei relații inverse între instituțiile democratice ale statului gazdă și contractele de infrastructură obținute de antreprenorii chinezi.

„Instituțiile democratice facilitează un amestec de forțe interne și internaționale care restrâng oportunitățile de afaceri pentru antreprenorii din China. Aceasta este o consecință a reacției împotriva BRI în democrații, deoarece aderarea la inițiativă declanșează presiuni asupra guvernului pentru a limita implicarea Chinei în economie, având repercusiuni negative neanticipate pentru aceste antreprenori”, afirmă Morgan.

„Guvernul chinez se confruntă cu un compromis semnificativ și neașteptat între obiectivele diplomatice și cele economice atunci când încearcă să convingă o țară democratică să adere la BRI. Chiar și eforturile diplomatice de succes de a promova alinierea politică nu pot compensa efectele negative cauzate de diferențele dintre regimurile celor doi parteneri”, adaugă Morgan.

În răspunsul indirect la această cercetare, guvernul chinez a publicat actualizări privind BRI în Raportul privind activitatea guvernului.

Executivul chinez anunță că în 2024 a înregistrat cea mai mare productivitate BRI de până acum, cu 70,7 miliarde de dolari în contracte de construcții și 51 miliarde de dolari în investiții. Raportul detaliază că majoritatea contractelor de construcții sunt obținute de întreprinderi de stat.

În ciuda acestor realizări, raportul guvernamental indică faptul că proporția angajamentului chinez în BRI prin investiții a scăzut în 2024, ajungând la aproximativ 42% din totalul angajamentelor în contracte și investiții, în comparație cu 53% în 2023.

BRI sau promisiunea banilor „fără limite” din China

În 2013, președintele chinez Xi a anunțat, în cadrul unei vizite în Kazakhstan și Indonezia, un proiect masiv de infrastructură cunoscut inițial ca „One Belt, One Road” și ulterior ca „Belt and Road Initiative (BRI)”.

Conceptul implica faptul că marile companii chineze ar construi obiective în sectoare precum transportul, telecomunicațiile și energia, cu China oferind împrumuturi statelor beneficiare prin intermediul băncilor sale.

Proiectul a fost activat începând cu anul 2014, rezultatul fiind o serie de construcții, de la căi ferate în Serbia, Indonezia, Kenya și Laos, la porturi în Sri Lanka și autostrăzi în Papua Noua Guinee. Multe țări au primit investiții constante.

China a facilitat numeroase locuri de muncă pentru companiile sale, estimându-se că au fost realizate aproximativ 3.000 de proiecte în decursul a zece ani, cu investiții totale de aproape 1.000 de miliarde de dolari. Peste 150 de țări s-au angajat să participe la programul BRI, inclusiv Italia, dar nu toate aceste state au beneficiat de investiții substanțiale.

China a optat în special pentru țări cu regim autoritar, dar și pentru unele națiuni care nu ar fi putut accesa în mod normal finanțări de sute de milioane sau miliarde de dolari pentru astfel de proiecte de infrastructură.

China a promovat inițiativa BRI ca un program destinat creșterii nivelului de trai, prin construirea de obiective utile cetățenilor, dar este evident și că este parte a unui efort de a spori influența sa politică globală. Aceasta rămâne un proiect de „soft power”, gândit pentru a întări influența chineză în zone unde Statele Unite nu au investit aproape deloc.

Criticile aduse BRI