„Din statele comuniste am asistat la oameni fugind, riscându-și viața, pentru a ajunge în Vest. Invers, nu prea”, afirmă un economist din conducerea Băncii Naționale

„Cea mai valoroasă realizare a integrării în Uniunea Europeană este, fără îndoială, libertatea. Libertatea de a alege, de a călători fără obstacole, de a studia oriunde în Europa, de a lucra sau de a deschide o afacere în orice stat membru. Libertatea de a avea acces la oportunități care, acum 30 de ani, păreau de neimaginat pentru părinții noștri”, scrie Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale, explicând impactul aderării României la UE.

De 35 de ani, românii aleg Vestul pentru muncă, vacanțe și studii, nu Estul, și cu siguranță nu Nord-Estul. De ce se întâmplă acest lucru?, se întreabă retoric Popa.

„Cifrele nu mint, nu exagerează, nu manipulează și nu pot fi ignorate”

„Într-un context în care direcția europeană a României este contestată, este relevant să analizăm ce a însemnat cu adevărat proiectul european pentru țara noastră. Datele arată clar impactul aderării la Uniunea Europeană asupra României,” afirmă Popa. „Cifrele nu mint și nu poate fi ignorată realitatea acestora.

Începând din 2007, de la aderare, România a atras fonduri europene în valoare de 97,9 miliarde de euro, comparativ cu o contribuție de aproximativ 32 de miliarde de euro la bugetul Uniunii.

Astfel, România a beneficiat de intrări nete de fonduri europene de 65,9 miliarde de euro între 2007 și octombrie 2024. În context, PIB-ul României în 2005 a fost de aproximativ 80 de miliarde de euro.

Cu alte cuvinte, pentru fiecare euro contribuit, România a primit înapoi mai mult de 3 euro. Este o afacere extrem de avantajoasă, care depășește cu mult aspectul financiar și implică mult mai mult decât bani.

Pe lângă dimensiunea financiară, s-a demonstrat că România a avut acces la o resursă esențială de capital și a avut o oportunitate unică de a recupera decalajele față de Europa Occidentală, în special datorită Uniunii Europene.

Infograficul următor ilustrează clar că fondurile europene au fost consistente, sprijinind atât consumul, cât și investițiile. De asemenea, aceste fonduri au venit de multe ori însoțite de reforme esențiale pentru România.

Este îngrijorător că, în cel mai prosper moment din istoria României, percepția este că „nu merge”

Fondurile europene au fost cruciale pentru modernizarea României, având un impact semnificativ asupra infrastructurii, agriculturii, educației și sănătății, sporind mobilitatea, competitivitatea și calitatea vieții. Ele au contribuit la crearea de locuri de muncă și au încurajat inițiativele antreprenoriale.

România a înregistrat o accelerare a convergenței PIB-ului per capita către nivelul mediei UE, evoluând de la aproximativ 39% din media UE în 2006 la 79% în 2023. Chiar dacă există inegalități regionale, progresele sunt evidente în viața de zi cu zi.

Este de regretat că, deși PIB-ul și salariile medii au crescut semnificativ în ultimele două decenii, există tendințe de a explora alternative autoritare, ce nu oferă prosperitate sau libertăți.

În acest context, este trist că, în vremuri atât de favorabile, percepția este că lucrurile nu avansează. Este paradoxal ca, în sectoare precum agricultură, cei care au beneficiat de susținere consideră că UE nu este de folos.

Astăzi, România este mai aproape de Vest din punct de vedere economic și al nivelului de trai ca niciodată. Direcția este clară: decalajele se reduc. România devine din ce în ce mai integrată în economia europeană.

Peste 70% din comerțul României este cu statele membre ale Uniunii Europene. Veniturile medii ale românilor au depășit 1.000 de euro. Viața nu a fost niciodată atât de bună în România ca acum, în Uniunea Europeană.

Un mesaj clar trebuie transmis: convergența nu este un drum cu sens unic, ci unul cu două sensuri. Exemplul Greciei este relevant: de la 86,7% în 1995 la 67,3% în 2023. De ce nu învățăm din experiențele altora?

Așa cum vin capitalurile, pot pleca. Ele se îndreaptă acolo unde sunt apreciate

Aderarea la Uniunea Europeană a fost mai mult decât o simplă afacere; a acționat ca un catalizator pentru România, asigurând investitorii de acces la o piață comună extinsă. Standardele europene și îmbunătățirea instituțiilor au fost fundamentale pentru progresele înregistrate.

Fondurile europene sunt resurse nerambursabile, iar investițiile străine directe sunt capital privat. Acestea din urmă impulsionează economia prin crearea de locuri de muncă și transfer de cunoștințe.

La sfârșitul anului 2023, soldul investițiilor străine directe în România a depășit 118 miliarde de euro, echivalentul a 36,4% din PIB, indicând avantajele unei economii conectate la piața globală. Datele recente sugerează chiar o valoare de 123 miliarde de euro.

Totuși, capitalurile pot și pleca, ele preferând zonele în care sunt primite cu deschidere. Politicile economice necorespunzătoare pot conduce la același rezultat.

Aproape 1,1 milioane de români lucrau în companii cu capital străin la sfârșitul anului 2023, reprezentând o mare parte din totalul salariaților din domeniul non-financiar.

Un alt coleg, Csaba Bálint, membru al Consiliului BNR, a subliniat că integrarea europeană a crescut semnificativ productivitatea forței de muncă românești.

Fondurile europene și investițiile străine directe au transformat România într-un hub economic bine conectat la piețele globale, contribuind la stabilitatea în domeniul valutar și influențând percepția externă asupra țării.

Libertatea

Cel mai valoros rezultatul al apartenenței la Uniunea Europeană este, fără îndoială, libertatea. Libertatea de alegere, de călătorie, de studiu și de muncă în orice stat membru.

Apartenența la UE aduce drepturi, dar și responsabilități. Drepturi ce ne protejează ca cetățeni, dar și obligația de a respecta reglementările Uniunii. Aceste standarde au consolidat statul de drept.

Cei care percep adeziunea la Uniunea Europeană ca pe o povară ar trebui să compare realitățile cu țările care nu au ales această cale.

Nu totul este ideal în Uniunea Europeană; există probleme ce trebuie abordate, dar aceasta rămâne cea mai bună opțiune pentru România. Trebuie să ne amintim de trecutul nostru și prețul plătit pentru libertate.

România trebuie să continue pe drumul european, spre progres, nu înapoi, înspre umbrele trecutului.

N.Red: Acest articol a fost inițial publicat pe platforma Comunitatea Liberală 1848. Cristian Popa este un membru al Consiliului de administrație al BNR. Opinia exprimată îi aparține autorului și nu reflectă poziția Băncii Naționale a României.