Doar un sfert dintre români plătesc asigurare de sănătate, iar acest aspect ridică semne de întrebare. Analizând categoriile sociale, părerea noastră s-ar putea schimba.

Sistemul de sănătate din România numără 17 milioane de asigurați, dintre care doar 6,6 milioane contribuie financiar, ceea ce indică o „problemă de sustenabilitate”, conform studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, realizat de Academia de Studii Economice (ASE) cu ajutorul Rețelei de Sănătate Regina Maria.
Cei peste 10 milioane de asigurați care nu plătesc contribuția provin din categorii sociale exceptate de la această obligație.
Contribuțiile la asigurările de sănătate acoperă 40% din totalul cheltuielilor de sănătate din țară și aproximativ 60% din cheltuielile publice de sănătate, a declarat Radu Comșa, consultant în politici de sănătate și autor al studiului menționat. El a subliniat că în orice sistem de sănătate, veniturile din contribuții nu sunt suficiente pentru a acoperi toate cheltuielile.
Referitor la categoriile scutite, Comșa a explicat că majoritatea acestora nu sunt relevante pentru impozitare, deoarece nu obțin venituri.
Comparativ, toate țările din jur, cu excepția Bulgariei și Ungariei, impozitează pensionarii.
Categoriile sociale exceptate de la contribuția la asigurarea de sănătate:
- Copiii, tinerii în plasament, elevii, studenții sub 26 de ani, doctoranzii – 4.523.361 de persoane.
- Co-asigurați (soțul, soția, părinții fără venituri) – 654.244 de persoane.
- Persoane persecutate politic, veterani, revoluționari – 149.221 de persoane.
- Persoane cu handicap – 171.460 de persoane.
- Persoane incluse în programe naționale curative, fără venituri – 60.682 de persoane.
- Femei însărcinate și lăuze fără venituri – 24.623 de persoane.
- Persoane aflate în concediu pentru creșterea copilului – 133.362.
- Șomeri cu indemnizație – 38.612 persoane.
- Persoane în detenție – 19.567.
- Beneficiari ai ajutoarelor sociale – 239.309.
- Personal monahal – 2.515.
- Pensionari (inclusiv 430.786 pensii de invaliditate și 15.161 persoane instituționalizate) – 4.287.274.
- Cetățeni străini și alte categorii scutite de CASS – 25.739.
Declarația lui Rafila: „Elevii nu trebuie să plătească”
Cu ocazia lansării studiului, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a menționat că „nu putem obliga elevii să plătească contribuție”.
Totodată, a pus scutirea pensionarilor pe seama pensiilor mici.
Rafila a sugerat că o soluție pentru alocarea de fonduri mai mari în sănătate ar fi îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat, subliniind că, în lipsa acesteia, „creșterea bugetului serviciilor de sănătate va continua să fie lentă sau inexistentă.”
Soluții pentru creșterea contribuției
Pentru a crește contribuțiile, expertul în politici de sănătate Radu Comșa subliniază două soluții: îmbunătățirea bazei de impozitare.”
O opțiune ar fi impozitarea pensiilor care depășesc 2.000-3.000 de lei, similar cu plafonul actual pe impozitul pe venit.
Comșa adaugă că nu există alte categorii relevante care să poată fi incluse în baza de impozitare, având în vedere că restul nu generează venituri. „Nu aș percepe contribuții de la cei fără venituri.”
Există și problema economiei informale, care nu contribuie la asigurările de sănătate, dar un astfel de demers ar putea crea noi contribuabili.
„Un sistem haotic”
Comșa menționează că doar Bulgaria și Ungaria exclud pensionarii de la plata contribuției la sănătate, explicând că aceste țări oferă subvenții în funcție de numărul pensionarilor.
În România, alocările pentru Fondul de asigurări de sănătate sunt insuficiente la începutul anului, dar cresc semnificativ pe parcursul acestuia, creând o imprevizibilitate pentru Casa de Asigurări de Sănătate, care nu poate planifica pe termen lung.
Astfel, în România, sistemul de asigurări de sănătate funcționează haotic, iar calitatea serviciilor poate fi afectată.
Probabilitatea unei creșteri a contribuției este scăzută
O a doua soluție ar fi creșterea cotei de contribuție, dar Comșa consideră că această opțiune nu este viabilă, având în vedere impactul negativ asupra companiilor și economia în general.
Este necesar să se extindă baza de contribuabili și să se încurajeze creșterea economică pentru a genera venituri suplimentare pentru sănătate.
Comșa crede că soluțiile implementate în prezent ar putea transforma Fondul de Asigurări de Sănătate în următorii ani.
Despre asigurările complementare
Autoritățile din domeniul sănătății au discutat la nivel modest despre asigurările complementare, care ar putea acoperi servicii neincluse în pachetul de bază, dar fără vreun demers concret.
Comșa afirmă că aceste asigurări sunt reglementate prin Legea Sănătății, adresându-se serviciilor complementare care nu sunt incluse în pachetele de bază.
Momentan, există multe servicii importante care lipsesc din pachetul de bază și care ar putea fi integrate în asigurările complementare.
Oricum, transferul de servicii din pachetul de bază către asigurările complementare ar trebui realizat cu mare atenție pentru a nu afecta accesul pacienților la servicii medicale esențiale.
Programele Naționale de Sănătate disponibile pentru toți pacienții
Radu Comșa reamintește că în România există un pachet dublu de servicii medicale, unul pentru asigurați și unul minim pentru neasigurați, precum și Programele Naționale de Sănătate curative.
Acestea includ servicii precum medicamente, radioterapie, investigații imagistice și dispozitive medicale, fiind oferite fără discriminare.
De asemenea, Ministerul Sănătății gestionează programe de sănătate publică accesibile tuturor cetățenilor.
Aceste Programe naționale oferă servicii celor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, asigurându-le accesul la un pachet extins de tratamente.
Întrebarea esențială privind importanța programelor naționale de sănătate
Comșa sugerează necesitatea de a discuta despre importanța Programelor naționale de sănătate și despre serviciile care ar trebui integrate în pachetul de bază.
Aceste programe au cheltuieli de aproximativ 15 miliarde lei, reprezentând 20% din bugetul Fondului de Asigurări de Sănătate.
De asemenea, nu toate bolile cronice sunt incluse în aceste programe, ceea ce generează confuzie în privința tratamentelor.
Așadar, Comșa propune o reevaluare a programelor existente, astfel încât să se stabilească ce este cu adevărat necesar pentru sănătatea populației.
În plus, facilitarea unor modalități inovatoare de plată ar putea îmbunătăți sistemul și asigurarea de sănătate.