„Există delatori anonimi care vânează lideri de opinie”. Doi intelectuali conservatori discută despre cenzura pe Facebook și viitorul rețelelor sociale

Adrian Papahagi și Teodor Baconschi, două figuri de marcă ale conservatorismului, au relatat despre experiențele lor de cenzură pe Facebook și perspectiva lor asupra evoluției rețelelor sociale, în urma anunțului lui Mark Zuckerberg privind încheierea programului de verificare a faptelor.

• „Mulți utilizatori, simțindu-se dezinformați și manipulați, nu vor căuta să-și dezvolte discernământul, ci vor fi mai vulnerabili la teoriile conspirației și cei care profită de pe urma lor”, afirmă Adrian Papahagi.

Acum câteva zile, Mark Zuckerberg a indicat faptul că organizațiile dedicate verificării faptelor sunt cele responsabile pentru cenzurarea nejustificată a conținutului pe Facebook în ultimii ani. Acesta a sugerat că cele peste 90 de organizații incluse în „Third Party Fact-Checking Program” sunt cele care au creat neîncredere.

Organizațiile de verificare a faptelor au reacționat, afirmând că nu au avut autoritatea de a elimina postări de pe Facebook, această responsabilitate revenind exclusiv angajaților companiei.

Întrebarea principală rămâne: care va fi evoluția rețelelor sociale? Zuckerberg a menționat că va conta mai mult pe reacțiile comunității în raport cu afirmațiile false sau ofensive.

Înainte de introducerea verificării de fapte în 2016, Facebook acționa pe baza rapoartelor utilizatorilor care semnalau conținutul considerat false sau ofensator.

Eficiența Facebook în combaterea conținutului fals și a dezinformării?

Specialiștii din domeniu subliniază incertitudinea. „Importanța comunității nu poate fi ignorată”, conchide avocatul Zoltán Ormós, specializat în legislația internetului.

„Problemele raportate de comunitate sunt investigate, iar conținutul poate fi șters dacă încalcă legea. Totuși, o formă de moderare va rămâne”, afirmă avocatul citat de HVG.

În Uniunea Europeană, comportamentul Facebook ar putea fi diferit față de SUA, datorită reglementărilor mai riguroase privind dezinformarea. Deși Zuckerberg ar putea continua să susțină libertatea de exprimare, UE ar putea adopta măsuri mai stricte.

„Delatorul beneficiază de anonimat”

Cenzura pe Facebook a fost un subiect intens dezbătut și în România, în special de către intelectuali conservatori, cum ar fi Adrian Papahagi și Teodor Baconschi, care au semnalat în nenumărate rânduri eliminarea postărilor lor din motive ideologice.

„Există delatori anonimi care urmăresc liderii de opinie cu scopul de a le distruge paginile de Facebook. Aceștia sunt protejați de anonimat, în timp ce cei cenzurați nu au nicio apărare. Această situație îmi amintește de metode staliniste, dar reflectă și ideologia woke”, a declarat Adrian Papahagi.

„Algoritmul funcționează greșit”

Teodor Baconschi, fost ministru de Externe al României, împărtășește experiențele sale cu Facebook, menționând postările eliminate și abuzurile de cenzură.

– Ați avut experiențe personale cu Facebook în care v-ați simțit cenzurat? Puteți oferi detalii? – Adrian Papahagi: Un exemplu ar fi o postare ironică făcută imediat după Brexit (n.r.- 2016) care a fost ștearsă, iar contul meu a fost suspendat timp de o lună pentru un comentariu care critica prejudecățile despre români.

Critica mea s-a concentrat pe o viziune eronată asupra situației românilor în Regat, punând în discuție discriminarea și stereotipurile negative.

Teodor Baconschi: Am fost și eu sancționat cu suspendări de cont periodic. Consider că măsurile impuse erau adesea nejustificate.

Observ că algoritmul acționează uneori greșit, eliminând conținut bazat pe cuvinte-cheie improprii.

Adrian Papahagi: Nu folosesc X, dar am observat o schimbare în atmosfera de pe Facebook, care la ora actuală oferă mai multă libertate de exprimare.

Teodor Baconschi menționează că Facebook pare să dețină o modulare progresistă, în timp ce X a devenit mai favorabil punctelor de vedere conservatoare.

Adrian Papahagi subliniază că dezinformarea este o problemă dificil de combătut. Educația joacă un rol esențial în cultivarea discernământului individual, în contextul în care extremele politice se alimentează reciproc.

Teodor Baconschi: Responsabilitatea ar trebui să revină publicului pentru ceea ce postează. Lecțiile de educație critică ar putea ajuta utilizatorii să recunoască știrile false.

„Pentru mulți, conspiraționiștii sunt mai credibili decât guvernul”

Adrian Papahagi evidențiază că nu putem controla ce se promovează pe rețelele sociale. El consideră că ar trebui să existe mai multă transparență în campaniile electorale.

Din păcate, mesajele vor continua să fie manipulate, iar natura umană nu se schimbă. Problemele vor persista indiferent de platformă.

Deep fake și fake news, susținute de inteligența artificială, vor deveni tot mai greu de distins. Publicul devine tot mai reticent în fața autorității guvernelor.

Charles de Gaulle observa că televiziunea poate influența profund populația. În prezent, accesul liber la informații permite oricui să ajungă la oameni, crescând riscul de manipulare.

Transparența și reglementările adecvate sunt acum mai necesare ca niciodată. Teodor Baconschi sugerează dezvoltarea unei legislații la nivel european care să asigure integritatea procesului electoral.

În cazul Georgescu, este esențial ca autoritățile să demonstreze transparență în raport cu acuzațiile de fraudă electorală pentru a menține încrederea cetățenilor.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană, co-finanțată de Comisia Europeană, care vizează promovarea colaborării jurnalistice transfrontaliere.

Această colaborare include organizații media de prestigiu din Europa, care lucrează împreună pentru a aborda problemele legate de dezinfomare.

Trei organizații media internaționale vor coordona activitățile acestui proiect.