Generația „baby boomers” se pensionează, Wall Street-ul scade: Impactul declinului demografic asupra piețelor financiare

Generația „baby boomers” se pensionează, Wall Street-ul scade: Impactul declinului demografic asupra piețelor financiare
Oameni, tineri, seniori, Foto: Inquam Photos / Laszlo Beliczay

Există multe explicații pentru declinul pe care Wall Street l-a experimentat în acest an, inclusiv evaluări exorbitante, rate ale dobânzilor real ridicate, incertitudine politică extremă și un nivel de datorie publică care se apropie de nesustenabilitate. Totuși, cea mai semnificativă amenințare la adresa pieței bursiere din SUA ar putea să nu fie condițiile de pe piețe sau politica Fed-ului.

Felix Martin, în rubrica Breakingviews a Reuters, subliniază faptul că îmbătrânirea populației exercită o presiune mai mare asupra pieței bursiere decât orice altă forță.

Conceptul de „prăbușire demografică”, care a generat panică în anii 1990, își face din nou simțită prezența. Această teorie susține că generația „baby boomers” (născuți între 1946 și 1964), numită și generația de tranziție, a investit sume mari pe parcursul carierei lor, iar la pensionare, aceștia vor începe să vândă masiv acțiuni și obligațiuni către un număr mult mai mic de cumpărători din cadrul Generației X.

Îngrijorările sunt mai vechi de un deceniu

Jeremy Siegel, un expert în investiții, a pus o întrebare esențială în 1998: „Ar fi timpul să vândă? Dar cui? Cine va achiziționa activele de trilioane de la generația boomers?” Anii 80 și 90 păreau să confirme prima parte a predicției sale, iar evaluările au crescut rapid, având în vedere creșterea semnificativă a raportului preț-câștig ajustat ciclic, conform calculului lui Robert Shiller.

Cu toate acestea, dezastrul anticipat nu s-a materializat. Bula dot-com a avut o explozie, dar s-a redresat ulterior. Generația „baby boomers” nu a ieșit rapid la pensie, ci a continuat să fie activă, având o sănătate mai bună comparativ cu generațiile anterioare, și contribuind în mod constant fondurilor de pensii. De asemenea, globalizarea a permis absorbția ofertei de acțiuni prin cererea globală, Europa, China și Japonia cumpărând masiv active americane.

De la declinul demografic la prăbușirea pieței

Teoria „prăbușirii demografice” a fost abandonată, fiind înlocuită de o viziune mai optimistă: „topirea pieței”, conform căreia politicile de stimulare și relaxarea monetară vor contribui la o creștere sustenabilă a pieței bursiere.

Totuși, realitatea este diferită. Începând din 2021, fluxurile din fondurile de pensii din SUA au devenit negative. Vânzarea activelor de către generația „baby boomers” a început.

Provocarea principală este că nu sunt suficienți tineri care să cumpere tot ce se vinde. În 1990, existau 5,5 lucrători activi pentru fiecare cetățean peste 65 de ani; până în 2023, acest raport a scăzut sub 4. Avertizările din anii 90 subliniau că dacă cererea nu ține pasul cu oferta, piața ar putea să scadă cu 30%, iar această estimare s-ar putea să fie una optimistă.

Scenariul devine și mai sumbru: Doi factori demografici noi pun în pericol viitorul

Mai întâi, țările care au susținut Wall Street-ul prin economiile lor – Europa, China și Japonia – se confruntă, de asemenea, cu probleme de îmbătrânire rapidă a populației. Investitorii globali care obişnuiau să cumpere vânzările generației „baby boomers” încep acum și ei să vândă. Criza este simultană și globală, generând un efect de reflexie.

În al doilea rând, generația „baby boomers” a pierdut influența politică. Până în 2010, aceștia reprezentau mai mult de o treime din alegători, însă din 2016 începând, milenialii și Generația Z au început să preia controlul. Cadrele politice care au promovat globalizarea și piețele timp de decenii – impozite reduse, inflație moderată, liberul schimb comercial – își pierd din stabilitate.

Interesul tinerelor generații, cum ar fi J.D. Vance, nu se aliniază necesităților economice ale „baby boomers”. În acest context, Wall Street rămâne fără o plasă de siguranță. „Se spune că piețele în ascensiune nu mor de bătrânețe. Este posibil ca de această dată să fie un caz diferit”, afirmă un analist.

Discuțiile recente sugerează că trebuie să ne așteptăm la un mediu inflaționist crescut, conform autorilor cărții „Marea inversare demografică: Îmbătrânirea societăților, scăderea inegalității și revigorarea inflației” (Charles Goodhart și Manoj Pradhan).

Creșterea bruscă a ratelor de dependență la nivel global semnalează că numărul persoanelor care consumă, dar nu contribuie la producție, va depăși numărul celor care generează bunuri.

Viața mai lungă a seniorilor: Ce soluții există pentru sustenabilitate? Trei alternative principale

Ne confruntăm cu faptul că din ce în ce mai mulți oameni trăiesc mai mult, dar întrebarea rămâne: de unde vor proveni resursele pentru a susține consumul seniorilor după pensionare?

Economiștii sugerează trei opțiuni principale: prima ar fi creșterea semnificativă a vârstei de pensionare. Aceasta nu se aplică tuturor domeniilor, deoarece există profesii unde capacitatea fizică se reduce semnificativ cu vârsta, făcând dificilă continuarea activității.

A doua opțiune este ca lucrătorii să își financeze proprietarilor bătrânețea prin economisire. Totuși, aceasta depinde de cât de generoase vor fi pensiile de stat și de capacitatea de planificare a tinerelor generații. Este provocator pentru un tânăr să își imagineze nevoile financiare la 85 de ani.

A treia opțiune ar fi ca statul să implementeze taxe mai mari pentru cei activi în muncă, folosind resursele astfel obținute pentru a susține seniorii, atât în ceea ce privește asistența medicală, cât și pensiile. O întrebare esențială va fi cum va echilibra statul între impozitele mari pentru cei care lucrează și beneficii corecte pentru pensionari.

Trebuie menționat că seniorii reprezintă un grup electoral relevant. Promisiunile de menținere sau de creștere a pensiilor sunt adesea incluse în programele partidelor populiste, cum a fost cazul în Italia în 2018.

Recomandari
Show Cookie Preferences