Iernile fără zăpadă devin o normă – Creșterea zilelor de iarnă fără îngheț din cauza schimbărilor climatice

Iernile fără zăpadă devin o normă – Creșterea zilelor de iarnă fără îngheț din cauza schimbărilor climatice
Harta numarului de zile fara inghet care s-au adaugat din cazua incalzirii globale in ultimii 10 ani (sursa Climate Central)

Observăm o încălzire a iernilor, iar un raport realizat de Climate Central relevă creșterea semnificativă a numărului de zile calde de iarnă în ultimul deceniu. În România, s-au înregistrat, în medie, 14 zile suplimentare pe parcursul iernii în care temperaturile nu sunt sub 0 grade.

În regiunile baltice, în ultimele zece ani, au fost adăugate peste 20 de zile în care temperaturile nu coboară sub 0 grade în cele mai reci luni, inclusiv decembrie, ianuarie și februarie. Aceste valori se ridică la 23 de zile mai mult în Lituania, 22 de zile în Letonia și Estonia și 21 de zile în Danemarca. De asemenea, Polonia, Belarus, Germania și Cehia se regăsesc printre țările afectate. Studiul analizează iernile din emisfera nordică.

Pentru România, raportul menționează o medie de 14 zile fără îngheț, totalizând astfel 35 de zile de iarnă pentru perioada 2014-2023.

Raportul intitulat „Lost Winter: Above-freezing days added by climate change” a fost realizat de specialiștii de la Climate Central.

În orașul japonez Shizuoka, s-au înregistrat 35 de zile de iarnă fără îngheț, iar în Khujand, un oraș din Tadjikistan, s-au adăugat 30 de zile suplimentare. La Torino sunt, de asemenea, 30 de zile în plus.

Studiul se axează pe temperaturile minime observate în lunile decembrie, ianuarie și februarie, care constituie sezonul de iarnă în emisfera nordică, analizând datele din deceniul 2014-2023.

Conform estimărilor realizate de Climate Central, peste o treime (44) dintre cele 123 de țări și aproape jumătate (393) din cele 901 orașe studiate au suferit anual o pierdere de cel puțin o săptămână de zile de îngheț din cauza activităților umane. Informații ce provin din surse oficiale.

Studiul subliniază faptul că schimbările climatice au determinat în special o creștere a numărului de zile de iarnă cu temperaturi pozitive în Europa, care se încălzește cel mai rapid la nivel global.

„Dispariția zăpezii, a gheții și a vremii reci, simboluri ale sezonului de iarnă, afectează ecosistemele, economiile și tradițiile culturale în multe regiuni,” declară Kristina Dahl, coordonator științific la Climate Central.

Aceste zile calde de iarnă sunt esențiale pentru diverse industrii, inclusiv sporturile de iarnă și alimentarea cu apă potabilă, care se bazează pe acumularea de zăpadă, a adăugat aceasta.

Impactul asupra sănătății este de asemenea menționat de autorii studiului, care subliniază că frigul are un rol important în controlul populației de insecte purtătoare de boli, precum țânțarii și căpușele, în timp ce iernile mai scurte pot favoriza răspândirea polenului și a alergiilor.

Agricultura ar putea suferi și ea din cauza acestui fenomen, mai ales în cazul culturilor de fructe precum merele și piersicile, care necesită perioade mai lungi de temperaturi scăzute, a concluzionat studiul.

Recomandari
Show Cookie Preferences