Impactul suspendării fondurilor USAID asupra mass-media din România: „Situația se va agrava”

Președintele american Donald Trump a decis, pe 20 ianuarie 2025, înghețarea unui ajutor extern de două miliarde de dolari, care includea sprijin pentru ONG-uri și publicații de presă alternativă din România, prin USAID și Departamentul de Stat al SUA. Cristina Lupu, directoarea Centrului de Jurnalism Independent, explică faptul că publicațiile mici și locale vor fi cele mai afectate, neavând resursele necesare pentru documentarea adecvată a subiectelor importante.

• În cadrul inițiativei europene PULSE, publicațiile partenere analizează efectele deciziei lui Trump asupra Europei. Articolul a fost realizat de Ștefania Gheorghe, împreună cu Andrea Braschayko (OBCT – Ucraina), Aleksandar Samardjiev (OBCT – Macedonia de Nord) și Lola García-Ajofrín (El Confidencial – Spania).

Administrația Trump a adoptat o poziție fermă împotriva USAID, iar pe 5 martie Curtea Supremă a SUA a respins solicitările de continuare a ajutoarelor externe, nefiind oferite detalii clare despre momentul eliberării fondurilor.

Până în 2025, USAID a alocat aproximativ 241 de milioane de dolari pentru mass-media de pe întreg mapamondul, conform organizației Reporteri fără Frontiere.

În România, activitatea agenției americane a fost activă până în 2007, an în care țara a aderat la Uniunea Europeană. Totuși, ONG-uri și redacții mici au continuat să beneficieze de fonduri prin diverse parteneriate internaționale.

Centrul de Jurnalism Independent (CJI) este o organizație non-guvernamentală activă în România de mai bine de 30 de ani, specializată în organizarea de traininguri pentru jurnaliști, educația media și sprijinirea redacțiilor locale prin granturi. CJI a obținut finanțare de la Departamentul de Stat al SUA prin Internews, un ONG internațional dedicat sprijinirii jurnalismului independent în peste 100 de țări.

Activitățile finanțate de agențiile americane în mass-media românească

Printre redacțiile care au primit granturi de la CJI prin Internews se numără Content Media în parteneriat cu PressOne, Asociația de Investigații Media din România, dar și publicația locală Uh.ro, grație unui concurs publicat pe site-ul CJI.

De asemenea, HotNews a beneficat de un grant de aproape 60.000 de euro prin Zinc Network, o agenție de consultanță strategică, din care publicația a utilizat 42.000 de euro pentru modernizarea sistemului administrativ al site-ului, restul de 18.000 de euro fiind înghețat din cauza deciziei administrației Trump.

Cristina Lupu, directoarea executivă a CJI, a explicat că fondurile primite prin granturi au ajutat redacțiile mici să-și dezvolte sustenabilitatea, să comunice cu publicul și să acopere costurile documentării subiectelor importante.

„Obiectivul granturilor noastre a fost să sprijinim redacțiile în documentarea unor teme despre care ar fi dorit să cerceteze, dar nu au avut resursele necesare. Fără o documentare corespunzătoare, aceste subiecte pot deveni o țintă pentru dezinformare,” a adăugat Cristina Lupu.

Înghețarea fondurilor USAID a dus la suspendarea granturilor destinate documentării subiectelor legate de mediu și sociale.

„Situația mass-media se va agrava”

Cristina Lupu subliniază că România a început să primească fonduri externe pentru mass-media abia recent, iar sumele erau modeste, fără a influența semnificativ activitatea redacțiilor.

Finanțarea din partea USAID a început să ajungă în presă în 2023, axându-se mai mult pe dezvoltarea capacității organizaționale a redacțiilor, decât pe producția de conținut.

Întrebarea este cât de mult va afecta oprirea acestui ajutor mass-media din România. Cristina Lupu afirmă: „Situația se va agrava, dar fondurile din acest sector nu au fost niciodată atât de mari încât să rezolve problemele fundamentale ale presei din țară.”

„Presa nu a devenit vulnerabilă doar din cauza fondurilor externe, ci pentru că se confruntă cu o problemă structurală de finanțare. Dacă publicul nu plătește pentru jurnalism, atunci cineva va plăti pentru conținut: politicienii sau cei care își permit,” a explicat ea.

Lupu mai adaugă că este esențial ca cititorii să susțină informația corect verificată, având în vedere procesele implicați în crearea acesteia.

100 de milioane de euro pentru „masă și propagandă” în perioada 2021-2024

„Am observat sumele pe care partidele politice din România le-au folosit pentru promovarea propriei imagini. În perioada 2021-2024, bugetul destinat mass-media și promovării a fost aproape 100 de milioane de euro,” afirmă Cristina Lupu.

Pentru ea, sumele mari primite de presă de la partidele politice reprezintă o problemă mai gravă decât ajutoarele de câteva sute de mii de dolari de la USAID, care ar fi putut influența politica editorială a redacțiilor.

80% din mass-media ucraineană beneficiază de finanțare de la USAID

USAID a fost principala sursă de ajutor umanitar pentru Ucraina, având un buget de peste 37 de miliarde de dolari din 2022 până în prezent. În sprijinul jurnalismului independent, agenția americană a colaborat cu aproape 80% dintre instituțiile media ucrainene.

Unul dintre cele mai importante proiecte afectate este Programul Media în Ucraina, inițiat de USAID și implementat prin Internews în 2018, având ca termen de finalizare anul 2025. Această inițiativă reprezintă cea mai mare investiție în sectorul media ucrainean, cu un buget de 75 de milioane de dolari.

Aproape 30 de redacții din Ungaria sunt afectate de înghețarea fondurilor

Peter Erdelyi, directorul fondator al Centrului pentru Media Sustenabilă din Ungaria, menționează că redacțiile din Ungaria, exact ca în România, primeau fonduri prin organizații precum Internews, iar acest sprijin era semnificativ pentru presa locală și pentru cele de investigație.

Erdelyi afirmă că deși jurnaliștii din Europa Centrală și de Est sunt dedicați meseriei lor, dacă nu își pot asigura un venit din activitatea de jurnalism, vor transforma această pasiune într-un hobby, ceea ce le limitează timpul dedicat.

Previziunile sale nu sunt optimiste, estimând că pentru a doua jumătate a anului vor exista închideri de redacții, cu aproape 30 de instituții afectate de înghețarea fondurilor de la USAID.

„Redacțiile nu se vor închide imediat, însă dacă problema financiară nu se rezolvă, vom asista la închiderea unora, iar altele își vor reduce drastic producția de conținut,” conchide Erdelyi.

De la finalul anului 2024, se poartă discuții despre finanțările destinate mass-media din Ungaria.

„Există exemple foarte bune, dar și foarte proaste de jurnalism finanțat din sectorul public. De exemplu, BBC face jurnalism de calitate, pe când în Rusia multe redacții sunt doar instrumente de propagandă,” adaugă Erdelyi.

„Sprijinul poate fi utilizat pentru un jurnalism de calitate sau pentru a deveni un instrument de propagandă,” concluzionează el.

Oprirea fondurilor USAID – un „semnal îngrijorător” pentru Macedonia de Nord

În Macedonia de Nord, sprijinul USAID a fost crucial pentru jurnalismul de investigație și îmbunătățirea standardelor profesionale, potrivit directoarei Institutului de Studii de Comunicare, Zaneta Trajkovska. Granturile au susținut redacții independente, producții jurnalistice și organizații non-profit.

„Înghețarea acestor fonduri va afecta sever jurnalismul independent și activitatea de investigație. Mass-media tradițională produce foarte puține materiale de investigație, iar redacțiile mici au alte priorități zilnice,” adaugă experta.

Alexandar Manasiev, jurnalist, subliniază importanța granturilor USAID.

„Datorită proiectelor finanțate de USAID și alte organizații internaționale, sute de jurnaliști au participat la programe de formare, ceea ce a dus la apariția a mii de articole importante, multe dintre acestea fiind posibile doar cu acest sprijin financiar. Cele mai multe subiecte abordau corupția și violarea drepturilor omului.”

„Într-o perioadă în care informațiile corecte sunt esențiale, aceasta este o veste îngrijorătoare pentru viitorul libertății presei și al principiilor democratice,” conchide Manasiev.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de sprijinire a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul unei acțiuni multimedia. Colaborăm în cadrul acestui proiect cu publicații de prestigiu din Europa, precum Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), Der Standard (Austria), EFSYN (Grecia), El Confidencial (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Mediapool (Bulgaria), HVG (Ungaria) și Il Sole 24 Ore (Italia).

Activitățile proiectului sunt coordonate de trei organizații media internaționale bine cunoscute: OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța).