INTERVIU. Ce viitor are PSD? „Cel mai bun mod de a evita victoria extremei drepte la următoarele alegeri este să apară o alternativă de stânga autentică”, afirmă un cercetător român de la Oxford, care subliniază că „programul AUR nu are substanță”.

Vladimir Borțun, doctor în științe politice și lector la Universitatea din Oxford, susține că România nu beneficiază de partide de stânga, ci de variante diverse de dreapta. Potrivit lui, „inclusiv PSD se află mai spre dreapta decât social-democrația europeană”, având în vedere că în țară sunt cu mult mai mulți angajați plătiți cu salariul minim comparativ cu media europeană.

• PSD, cel mai mare partid din noul Parlament, nu se confruntă doar cu dilema „intrăm sau nu la guvernare?”, ci se întreabă „cum ne definim rolul în anii următori?”.
• Vladimir Borțun, critic al cotei unice de impozitare de 10% și a impozitului pe profit de 16%, afirmă că „nu există dovezi științifice că aceste taxe reduse stimulează dezvoltarea clasei de mijloc”. El oferă exemplul țărilor din vecinătate, precum Polonia sau Slovacia, care au adoptat un sistem de taxare progresivă, având astfel clase de mijloc prospere și servicii publice de calitate.
• Despre Nicușor Dan, cercetătorul de la Oxford consideră că noul primar este un susținător al neoliberalismului și avertizează că, dacă se continui cu politicile economice actuale, extrema dreaptă ar putea să profite de nemulțumirile populației și să ajungă la putere în patru ani. Borțun ne invită să observăm și indicatori mai puțin folosiți: „În 2024, micile afaceri închise au crescut cu 16% față de anul anterior”.

- Înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale, ați scris o opinie în New York Times, subliniind că în România se confruntă cu doi candidați de dreapta și că Nicușor Dan nu este centrul cum se prezintă, iar cei 28% din români care sunt în risc de sărăcie nu sunt reprezentați. Totuși, se trăiește acum mult mai bine decât acum zece ani.- Vladimir Borțun: Adevărat, condițiile de viață s-au îmbunătățit comparativ cu acum 10 ani și chiar față de țările din Europa de Est neaderente la Uniunea Europeană. Acestea sunt realizări evidente, dar le subliniez pe fundalul lacunelor actuale din modelul economic și social din România.

Cu toate acestea, 45% din populație, adică aproape jumătate, fie trăiește în sărăcie, fie este în pragul sărăciei. Acest procent enorm nu a scăzut semnificativ în ultimii ani și nu am cum să-l reduc dacă persistăm în acest model economic neoliberal bazat pe taxe și salarii scăzute. Observați că avem dublul număr de angajați cu salariul minim comparativ cu media europeană.

Salariul minim, deși a fost crescut constant în ultimele anii, rămâne semnificativ sub nivelul necesar pentru un trai decent.

AUR și „Ecosistemul dreptei populiste” neglijează problemele sociale

- Ce a lipsit din campania electorală pentru alegerile prezidențiale?- Temele sociale, care sunt esențiale pentru cetățeanul de rând. Sondajele de opinie arată că suscitarea culturală importată de dreapta naționalistă din SUA este secundară față de problemele materiale și socio-economice, precum serviciile precare, salariile mici, facturile mari și accesibilitatea locuințelor.

România se confruntă cu o criză a locuințelor și are unul dintre cele mai ridicate rate ale tinerilor care locuiesc cu părinții până după 30 de ani, din lipsa resurselor financiare necesare pentru a închiria sau a-și forma o familie.

Desigur, această dreapta care îndeamnă la susținerea familiei tradiționale, dar nu propune politici socio-economice pentru a sprijini formarea de noi familii,

- Includem pe AUR în acest context?- Într-adevăr, mă refer în principal la AUR și la întreg ecosistemul dreptei populiste.

„Pe termen lung, investițiile în educație și sănătate cresc capitalul uman”

- Ce ne lipsește?- Din campanie a lipsit cu desăvârșire agendele sociale, o temă evitată vreme de 30 de ani. Inclusiv singurul partid auto-intitulat de stânga a evitat aceste subiecte, promițând în schimb austeritate și reduceri în condițiile în care alocările bugetare pentru servicii vitale precum educația, sănătatea și protecția socială sunt deja printre cele mai mici din UE.

Aceste investiții nu sunt relevante doar din perspectivă de stânga, pentru a ajuta oamenii afectați, ci contribuie pe termen lung la dezvoltarea capitalului uman.

„Candidații au concurat pe tăieri bugetare”

- George Simion a abordat subiectul apartamentelor de 35.000 euro, recunoscând ulterior că a fost o strategie de marketing. Aceasta nu este o abordare corectă asupra unei probleme reale?- A încălcat promisiunea sa înainte de finalul campaniei, ceea ce consider o realizare rară. De obicei, politicienii își încalcă promisiunile post-alegeri, însă Simion a reușit să facă asta și pe parcursul campaniei, evidențiind lipsa de substanță în programul AUR în ceea ce privește problemele socio-economice.

Niciun solicitant nu a abordat aceste probleme, iar candidații concurau pe cine va face cele mai mari reduceri din cheltuielile publice sau va concedia mai mulți angajați din sectorul public, în condițiile în care studiile sugerează că număr actual nu este exagerat, situându-se în jurul mediei europene.

Aceasta este o repetiție, un fel de mantra a unui discurs neoliberal, despre un „stat umflat”.

Dacă ne uităm la țările pe care încercăm să le atingem din urmă, cum ar fi Slovenia, Croația sau Slovacia, observăm că au taxe pe averi, corporatiști și cheltuieli publice semnificativ mai mari decât România.

„Sectorul privat a fost generator de clientelism și corupție”

- Nicușor Dan a declarat în campania electorală lupta împotriva corupției.- Sunt de acord, corupția este o problemă semnificativă afectând disproporționat grupuri dezavantajate, deoarece înghite bani care ar putea fi folosiți pentru servicii publice.

Este vital să discutăm despre corupție într-o manieră mai amplă. O percepem adesea doar ca o problemă morală, dar în realitate, corupția este o problemă sistemică implicând atât sectorul public, cât și cel privat.

Corupția există peste tot, inclusiv în țările dezvoltate. De exemplu, în Marea Britanie, banii mafiei sau celor certați cu legea sunt controlați.

Aceasta este o abordare care lipsește adesea din discursul public.

Un alt aspect este că discuția despre corupție este uneori folosită pentru a legitima măsuri neoliberale, îndreptate împotriva ajutoarelor sociale.

Românii se îngrijorează de corupție, dar ar trebui să o analizăm în relație cu condițiile socio-economice mai largi.

„În Slovenia, cei mai bogați plătesc până la 50 % din venit”

- Ați declarat că mizeria socială în care se află mulți români este rezultatul politicilor de taxare din România, 16% impozitul pe profit pentru companii și 10% impozitul pe venit. Unii susțin că aceste politici generează o clasă de mijloc. Cum putem crea o clasă de mijloc cu impozite mari?- Nu există dovezi empirice care să susțină această afirmație. A fost atât de des menționată încât a devenit o parte din gândirea comună, însă nu există o bază solidă.

Comparând România cu țări din est precum Cehia, Croația, Slovacia, vedem că aplică un sistem de taxare progresivă. Polonia, de exemplu, taxează progresiv până la 32% pentru cei mai bogați și Slovenia atinge chiar 50%. Aceste țări dispun de o clasă de mijloc bine definită și servicii publice bine susținute.

Avem dovezi de regimul de cotă unică de 20 de ani, dar nu putem afirma că avem o clasă de mijloc solidă, dimpotrivă, aceasta este fragilă și concentrată în marile orașe.

„România are doar tipuri de dreapta, nu partide de stânga”

- De ce nu se discută frecvent despre taxarea progresivă în România?- Realitatea este că nu există partide de stânga, ci doar variații de dreapta. Chiar și PSD acționează ca un partid de centru, având doar măsuri sociale minime pentru a se diferenția.

PSD nu se aliniază cu social-democrația europeană, care, de asemenea, s-a mutat spre centru în ultimul timp. PSD este mai drept decât această famile social-democrată pe teme economice și sociale.

De exemplu, avem un prim ministru social democrat în Spania care critică regimul de la Tel Aviv, în timp ce liderul PSD, Marcel Ciolacu, îl primește pe Netanyahu, cercetat pentru crime de război.

„Am evitat o calamitate, dar mai sunt probleme”

- Ați menționat că o parte din electorat, trăind aproape de sărăcie, a votat cu AUR. Cum explicați acest paradox?- Aș dori să soluționez acest puzzle important în anii care urmează pentru a evita ascensiunea extremei drepte. Am scăpat de o primejdie, dar riscurile persistă dacă nu abordăm aceste probleme.

În ceea ce privește AUR, știu că sunt date, dar lipsesc detalii. Fiecare partid are nevoie de o coaliție socială pentru a se menține la putere.

AUR se adresează multiplei categorii sociale: printr-un discurs vag populist, atrăgând diaspore și promițând o țară mai puternică, mai demnă.

De asemenea, sunt cei din agricultură care au fost afectați de produse provenite din Ucraina, iar liderii AUR au speculat această situație.

Nu cred că cei mai vulnerabili au votat cu AUR; avem nevoie de date sociologice mai complete.

„Mesajul AUR vizează micii antreprenori”

- Există dovezi că mulți oameni cu educație precară au votat AUR.- Există întrebări legale în sociologia politică, dar realitatea este că acest termen este folosit pentru a obține un tablou incomplet.

Trebuie verificat dacă cei vulnerabili din societate, menționați anterior, au votat. Ne confruntăm cu o absență de 35% în turul al doilea.

AUR reușește să atragă o parte din acest electorat, concentrându-se pe micii antreprenori, care se simt presați de taxe și reglementări, iar în 2024 a fost o creștere de 16% a micilor afaceri închise.

Vorbind despre o clasă mică de burghezie sau clasa mijlocie împovărată de stat, aceștia simt că statul favorizează big business-ul.

AUR și dreapta populistă s-au poziționat ca apărători ai micilor antreprenori.

„Regimul fiscal non-transparentează și favorizează corporațiile mari”

- Cum armonizăm percepția că angajații se plâng de taxe cu ceea ce spuneti despre impozite scăzute?- Există o contradicție între IMM-uri și marile afaceri. Regimul fiscal din România împovărează angajații din cauza transferului cotelor sociale.

Angajații plătesc mult mai mult decât 10% din impozitul pe venit, ceea ce se adaugă la povara micilor antreprenori, care nu beneficiază de facilități fiscale suficiente.

Acest sistem fiscal cu impozite multinaționale favorizează marile companii, care pot muta capitalul.

Una dintre criticile aduse sectorului bancar, majoritar străin, este că profitul ritmat din România nu reinvestit în economia locală.

Contradicția provine din capabilitatea IMM-urilor de a face față creșterilor salariale și fiscale comparativ cu companiile mari.

- Noul președinte a abordat situația economică și soluțiile pentru deficitul de 9% din PIB. Nicușor Dan a respins ideea creșterii impozitelor, insistând pe reducerea cheltuielilor. Care este opinia dumneavoastră?- România este deja printre ultimele în UE în ceea ce privește cheltuielile publice. Cheltuielile ar trebui să crească pentru a aborda problemele persistente. Limitarea TVA-ului este pozitivă, dar Nicușor Dan ar putea lua în considerare creșterea impozitelor pe venit sau pe corporații, care în alte țări sunt mai mari.

Aceasta reflectă viziunea neoliberală pentru care Nicușor Dan a susținut dintotdeauna.

Inflația afectează disproporționat grupurile vulnerabile

- Credeți că există și risipă în buget?- Sigur că da, inclusiv pensiile speciale, care reprezintă o insultă pentru cei care se chinuie să plătească facturi. De asemenea, serviciile de informații sunt suprasolicitate în raport cu cei economici.

Cu toate acestea, nici Nicușor Dan, nici alți lideri politici nu au discutat despre reducerea cheltuielilor în termeni utili, ci generic despre subțierea aparatului de stat, fără sugestii pentru remedierea risipei.

Deficitul este substanțial, iar inflația ridicată afectează în primul rând cei mai defavorizați.

Însă discutând exclusiv despre risipa banului public, uităm de metodele alternative de creștere a veniturilor, România având capacități fiabile de colectare.

„Singura soluție pentru a preveni victoria extremei drepte este apariția unei alternative de stânga”

- Ce anticipați după alegerile prezidențiale?- Cred că ne vom adapta la același model economic neoliberal, continuând astfel să alimentăm condițiile care sprijină ascensiunea extremei drepte.

Extrema dreaptă, rămânând în opoziție, va încerca să fie văzută ca singura voce antisistem, ceea ce va duce la canalizarea nemulțumirilor cetățenilor. O soluție viabilă pentru a evita victoria extremei drepte în următoarele alegeri este ca o alternativă de stânga să se contureze, oferind răspunsuri la problemele socio-economice și reprezentând o alternativă credibilă atât la dreapta neoliberală, cât și la cea neo-naționalistă.