INTERVIU. „Trump se va trezi frustrat că nu poate să ajungă la niciun acord cu Putin, care va dori întreaga Ucraina”
Marius Ghincea, cercetător la universitatea elvețiană ETH Zurich, specializat în politică externă și de securitate, afirmă că establishmentul românesc de politică externă caută continuitate la Casa Albă, ceea ce înseamnă o susținere pentru Kamala Harris, dar se pune întrebarea dacă o revenire a lui Trump ar reprezenta un risc.
- „În timp ce președintele Poloniei se întâlnește cu Trump și Biden, Iohannis nu beneficiază de același nivel de acces”.
- „Investițiile americane în România sunt încă insuficiente”.
- „În relația cu Trump, e bine să acceptăm ceea ce spune, dar va descoperi cu greu că Putin vrea totul, iar frustrările vor apărea.”
În cadrul unui interviu, Marius Ghincea subliniază că Trump ar putea încerca să convingă Ucraina să încheie războiul, însă este puțin probabil să obțină același rezultat de la Vladimir Putin.
Sprijinul recent oferit de administrația americană Ucrainei a întărit poziția României și a redus amenințările la adresa securității naționale.
România și Europa de Est se află sub un climat de incertitudine, așteptând rezultatele alegerilor din 5 noiembrie din SUA, și cum ar putea câștigarea lui Trump să influențeze războiul din Ucraina.
Marius Ghincea: „În general, liderii noștri sunt mai puțin vizibili”
„Cred că Trump va înțelege cu greu că nu poate ajunge la un acord cu Putin, care aspire la controlul întregii Ucraine, iar o astfel de imposibilitate va duce la frustrări”, afirmă expertul.
Ghincea observă că, atunci când se discută despre Europa de Est, „Polonia este permanent menționată, în timp ce România beneficiază de o atenție redusă”.
„Liderii români sunt de obicei mai puțin vizibili”, afirmă Ghincea.
„SUA ar fi putut doar să comunice, dar au ales să ofere un sprijin concret”
Ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, susține că Joe Biden a acționat decisiv în apărarea intereselor României și că fără acest sprijin, situația ar fi fost diferită.
Potrivit lui Ghincea, sprijinul ferm al SUA în fața agresiunii Rusiei a fost esențial pentru stabilitatea regiunii.
Administrația Biden a decis să intervină activ, oferind asistență militară substanțială, care a fost crucială în eliberarea teritoriilor ucrainene.
De asemenea, s-a dezvoltat o strategie pe termen lung pentru a eroda capacitățile militare ruse.
Efectele lipsei de sprijin american asupra României
Situația României ar fi fost mult mai precară fără sprijinul american, care a împiedicat o apropiere periculoasă de Rusia.
Fără acest ajutor, trupele ruse ar fi putut amenința granițele României, iar Ucraina s-ar fi transformat într-un stat-căpușă sub influența Moscovei.
Un conflict înghețat în Ucraina ar fi pus la încercare securitatea Republicii Moldova și ar fi ridicat întrebări serioase asupra garanțiilor de securitate oferite de SUA.
În economie, o situație de instabilitate în Ucraina ar fi presupus o scădere drastică a interesului investitorilor în România.
De asemenea, ar fi crescut riscurile de securitate în Marea Neagră, amenințând astfel independența energetică a României.
„Deficitul de investiții americane în România persistă”
România beneficiază de un parteneriat strategic puternic cu SUA, fără să fi obținut suficiente investiții americane, în special în zona Mării Negre.
Există strângeri de relații între România și SUA, dar lipsa majoră rămâne numărul insuficient de companii americane care să investească aici.
România a realizat progrese în ceea ce privește eliminarea vizelor pentru cetățenii săi, iar coaliția cu SUA a avansat în contextul conflictului din Ucraina.
„Relațiile româno-americane s-au îmbunătățit, dar mai e de lucru”
Deși relațiile româno-americane au evoluat, Polonia continuă să aibă un avantaj structural în interacțiunea cu SUA.
Scenariile de politică externă nu favorizează România în fața Poloniei, iar mesajele emise către Washington sunt mai rare.
Guvernul polonez investește mai mult în lobbying, ceea ce le permite să promoveze interesele naționale mai eficient.
„Accesul României pe scena internațională este redus”
Trebuie menționat că prezența istorică a Poloniei în politica internațională le conferă un avantaj distinct.
De asemenea, dimensiunea economică și voința politică din Polonia sunt mult mai evidente, ceea ce le conferă credibilitate în fața Rusiei.
În contrast, liderii români sunt percepuți ca având o voință mai puțin proactivă în strategia de apărare.
Trump și Harris: scopuri comune, abordări diferite
Comparând politicile externe, atât Trump cât și Harris vizează menținerea statutului de putere globală a SUA.
Diferențele dintre ei constau în abordările adoptate în implementarea acestor strategii, Trump preferând un stil unilateral, în timp ce Harris adoptă o abordare multilaterală.
Aceasta din urmă vizează consolidarea cooperării cu aliații în termen de strategie internațională.
„Negocieri complicate pentru Ucraina”
Trump va trebui să abordeze conflictul din Ucraina, însă este incert dacă va reuși să obțină credibilitate în fața ucrainenilor.
Se preconizează că Trump ar putea să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta condiții mai favorabile Rusiei, ceea ce ar putea duce la tensiuni interne.
„Incitarea frustărilor în rândul Ucrainei”
Trump ar putea să se confrunte cu frustrări în negocierile cu Rusia, iar România va resimți impactul asupra securității sale.
Acest context poate genera tensiuni și ambiguități în perspectivele relațiilor internaționale.
„Schimbări de fond în relațiile cu UE”
O revenire a lui Trump înseamnă incertitudini și în relația cu Uniunea Europeană, afectând indirect relațiile bilaterale cu România.
„Aptitudinile de apărare ale Europei trebuie consolidate”
Uniunea Europeană nu dispune de resursele necesare pentru a suplini rapid retragerea americană, ceea ce ar plasa România într-o poziție precară.
Totuși, este de așteptat ca infrastructura militară a SUA să rămână în România pe termen mediu, indiferent de viitorul președinte.
„Continuitate și predictibilitate în politica externă”
Establishmentul românesc de politică externă își dorește continuitate și stabilize în relația cu SUA, favorizând o continuare a politicii lui Harris.
Politica externă rămâne un subiect secundar în discuțiile electorale românești, iar liderii nu par interesați de evoluțiile internaționale.
„Impactul alegerii lui Trump asupra democrației”
O potențială victorie a lui Trump ar putea stimula mișcările iliberale și populiste în estul Europei, având efecte negative asupra valorilor democratice.
