INTERVIU VIDEO: Cum ne protejăm împotriva fraudelor bancare? Ramona Rusu, președinta Comisiei Antifraudă ARB: „Tipologiile de fraudă se află într-o continuă evoluție, iar metodele de fraudare se transformă”

Pe fondul dezvoltării rapide a serviciilor bancare, crește și frecvența atacurilor cibernetice. Am discutat cu Ramona Rusu, președinta Comisiei Antifraudă din cadrul Asociației Române a Băncilor, despre noile tipuri de fraudă, măsurile de prevenție și importanța educației financiare.

Protecția financiară a devenit o provocare semnificativă în era digitală. O dată cu avansul serviciilor bancare, riscurile asociate, de la atacuri cibernetice avansate la tentative de fraudă, cresc constant, vizând utilizatorii nepregătiți. „Măsurile imediate sunt esențiale. Dacă suspectăm că ne-am divulgat datele bancare sau am efectuat o plată eronată, trebuie să contactăm banca fără întârziere pentru a anunța și bloca accesul la conturile noastre.”, a declarat Ramona Rusu.

Cum a evoluat fenomenul fraudelor bancare în România și care sunt cele mai frecvente tipuri de fraudă cu care se confruntă clienții?

Ramona Rusu: Tipologiile de fraudă se schimbă constant, mai ales în contextul digitalizării accelerate. Ne dorim acces rapid la produse și servicii, însă această digitalizare aduce cu sine și o responsabilitate crescută în utilizarea acestor servicii. Vorbim despre internet banking și mobile banking, unde utilizatorii pot deschide conturi și efectua transferuri prin intermediul telefoanelor mobile.

În acest peisaj tehnologic, fraudatorii pot folosi aplicații precum AnyDesk sau TeamViewer pentru a prelua controlul asupra telefoanelor. Printre noile metode de fraudă se numără schemele de tip Investment Scam, care promit câștiguri rapide.

„Frauda Investment Scam sugerează că poți cumpăra acțiuni la companii cu renume și că valoarea acestora va crește rapid.”

Astfel, persoanele sunt contactate de cei care pretind că reprezintă firme de investiții, oferind oportunități de a achiziționa acțiuni la companii ca Hidroelectrica sau Electrica. Fraudatorii profită de notorietatea acestora pentru a câștiga credibilitate, cerând instalarea unor aplicații ce le oferă acces la telefonul mobil și, implicit, la datele bancare.

Clientul ajunge să ofere numărul cardului, codul de pe spatele cardului și chiar copia actului de identitate, sub pretextul că sunt necesare pentru tranzacții. Astfel, fraudatorul capătă control asupra contului bancar.

Frauda pe WhatsApp, o metodă din ce în ce mai frecvent întâlnită.

Există, de asemenea, fraude în care fraudatorul nu intervine direct în transferurile de bani. De exemplu, frauda prin WhatsApp, unde victimele transferă fonduri crezând că ajută o persoană apropiată care se află într-o situație dificilă.

„Am întâlnit un caz în care o persoană a primit un mesaj de la un prieten spunând că are nevoie urgentă de 2.500 de lei pentru a plăti un serviciu dentar. Fără a verifica, a transferat suma, mai târziu descoperind că a fost victima unei fraude.”

O altă metodă comună implică impersonam de autorități sau instituții importante. Prin spoofing, victima este contactată de cineva care se prezintă a fi de la Poliție, afirmând că a fost contractat un credit fraudulos în numele său.

Inducerea unei stări de panică este o tehnică frecvent utilizată. Victimelor li se comunică că trebuie să acționeze rapid pentru a proteja fondurile, ceea ce le determină să se angajeze în acțiuni impulsive.

„Există tipologii de fraudă care nu sunt tehnic avansate, dar le exploatează frica, determinând oamenii să acționeze fără să gândească.”

În era digitalizării, este crucial să utilizăm datele personale cu responsabilitate. De exemplu, datele despre card, cum ar fi numărul cardului și codul CVV, pot fi suficiente pentru a efectua plăți online fără consimțământul nostru.

Deepfake-ul, un fenomen din ce în ce mai credibil.

Ce tendințe observi în metodele fraudei și cât de sofisticate au devenit aceste atacuri?

Ramona Rusu: Metodele sunt din ce în ce mai avansate, iar tehnologia joacă un rol crucial. Aplicațiile de control la distanță și spoofingul permit fraudatorilor să capteze informații esențiale. Deepfake-urile, de exemplu, sunt utilizate pentru a crea conținut credibil care promit câștiguri rapide.

Ce măsuri de prevenție au fost implementate de bănci pentru a proteja clienții?

Ramona Rusu: Băncile au adoptat măsuri pe două fronturi. Este esențial să educăm clienții cu privire la metodele de fraudă, iar instituțiile bancare oferă secțiuni dedicate pe site-urile lor informative despre cum se protejează utilizatorii.

Pe lângă educație, băncile implementează măsuri tehnice de monitorizare a tranzacțiilor, conform reglementărilor legale.

Cât de eficientă este colaborarea dintre bănci și autorități în lupta împotriva fraudelor cibernetice?

Ramona Rusu: Sinergia între bănci și autorități este esențială. Autoritățile dispun de instrumente ce le permit să investigheze fraudatorii, iar instituțiile financiare le oferă informațiile necesare în demersurile de investigare.

„Asociația Română a Băncilor colaborează strâns cu Poliția Română și cu Direcția Națională de Securitate Cibernetică pentru campanii de conștientizare.”

Există portalul siguranțaonline.ro, unde utilizatorii pot găsi informații extinse despre tipologiile de fraudă și cum să se protejeze.

Cum devii cărăuș de bani fără să îți dai seama.

Ce importanță are educația financiară și ce inițiative desfășoară ARB pentru a sprijini publicul în acest sens?

Ramona Rusu: Educația financiară este esențială. Este nevoie ca toți utilizatorii să înțeleagă cum să acceseze produsele bancare online cu precauție. Informațiile disponibile pe rețelele sociale pot fi uneori înșelătoare.

Deschiderea unui cont bancar și oferirea de date personale trebuie să fie realizată cu o atenție deosebită, pentru a evita capcanele fraudelor.

„Trebuie să continuăm să educăm clienții pentru a-i ajuta să evite promisiunile false de câștiguri rapide.”

Care sunt grupurile cele mai vulnerabile la fraude și ce măsuri pot fi luate pentru a le proteja?

Ramona Rusu: Aceste fraude afectează toate categoriile de clienți. De la tineri la persoane în vârstă, nimeni nu este complet imun.

Neatenția și dorința de câștig rapid contribuie semnificativ la succesul acestor scheme. Linkurile ce solicită actualizarea datelor bancare pot duce ușor la fraude.

„Aceste metode nu discriminează; ele profită de vectorul de panică sau neatenție.”

Există o vulnerabilitate mai mare în rândul persoanelor în vârstă care nu sunt familiarizate cu digitalizarea.

Ramona Rusu: Tinerii, în special, caută soluții rapide pentru câștiguri.

Măsurile imediate sunt cruciale.

Cum se poate îmbunătăți raportarea fraudelor și ce ar trebui să facă clienții după ce suspectează o fraudă?

Ramona Rusu: Primul pas când suspectăm o fraudă este să contactăm banca imediat pentru a bloca accesul la produsele bancare și a alerta autoritățile.

Este vital să raportăm cât mai repede, deoarece un răspuns prompt poate ajuta la recuperarea fondurilor.

Ce sfaturi îi oferiți clienților pentru a-și proteja datele online?

Ramona Rusu: Verificați cu atenție adresa site-ului înainte de a face achiziții. E necesar să confirmați existența comerciantului din mai multe surse.

Utilizarea autentificării în doi pași este esențială. Niciodată nu divulgați parolele, iar informațiile sensibile trebuie să rămână confidențiale.

Măsurile preventive sunt simple de implementat și importante pentru siguranța plăților online.

Articol susținut de Asociația Română a Băncilor.