Klaus Iohannis explică de ce România a cheltuit mai puțin pe Apărare în 2023 decât procentul de 2% solicitat de NATO

În anul 2023, România a alocat 2,5% din PIB pentru Apărare, însă a reușit să cheltuie doar 1,6%, ceea ce se situează sub procentul de 2% stabilit de NATO. Președintele Klaus Iohannis a explicat joi că motivele pentru aceste cheltuieli reduse sunt variate, incluzând factori care nu depind exclusiv de autoritățile statului.

O analiză recentă a NATO indică faptul că, deși România a bugetat 2,5% din PIB pentru Apărare, cheltuielile efective au fost de doar 1,6%. Aceste valori plasează România sub media Alianței, care este de 1,73%.

Întrebat despre această discrepanță, Klaus Iohannis, prezent la Vilnius la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, a detaliat motivele care au condus la cheltuieli mai mici decât cele planificate.

„Explicația nu este complicată, iar eu subliniez că nu ar trebui să abordăm situația doar dintr-o perspectivă contabilă, ci să ne uităm la imaginea de ansamblu. Există câteva motive fundamentale pentru care bugetul alocat a fost diferit de cheltuieli, deoarece alocarea inițială a respectat angajamentele politice”, a afirmat Iohannis.

„Există motive pentru care banii nu au putut fi cheltuiți conform planului, unele dintre ele fiind externe. De exemplu, unele achiziții nu au fost realizabile, aceasta fiind o problemă globală în domeniul echipamentului militar, unde cererea depășește oferta. Prin urmare, anumite bunuri pe care le-am dorit nu au putut fi obținute în timp util”, a explicat președintele.

„Un alt factor l-a reprezentat dificultățile bugetare generate de inflație și alte probleme. Astfel, banii necesari nu au fost disponibili atunci când structurile responsabile de înzestrare ar fi avut nevoie de ei, iar anumite cheltuieli au fost efectuate de fapt, dar nu în anul calendaristic, ci în ianuarie și februarie. Aceste cheltuieli vor fi contabilizate pentru anul 2023, având în vedere că au fost angajate în acest interval”, a adăugat el.

În plus, Iohannis a recunoscut că inflația ridicată din anul precedent a creat frustrări nu doar în ceea ce privește înzestrarea și cheltuielile pentru Apărare, ci și pentru români în general. El a concluzionat că s-au alocat sume semnificative pentru apărare, nu doar de dragul cheltuirii banilor, ci pentru a asigura o Românie mai sigură.

România a cheltuit în realitate 1,6% din PIB pentru Apărare, deși bugetul alocat a fost de 2,5% în 2023 / Cheltuielile României, sub media țărilor din NATO

România a bugetat 2,5% din PIB pentru Apărare în 2023, dar a cheltuit efectiv doar 1,6%, conform unei analize NATO, așa cum notează TVR.

Această valoare plasează România sub media Alianței, care este de 1,73%.

România a îndeplinit ținta de 2% din PIB pentru apărare doar în anul 2020, conform aceluiași raport NATO.

Din bugetul de anul trecut, peste 21% din fonduri au fost destinate programelor de înzestrare, depășind pragul solicitat de Alianță, dar rămânând semnificativ sub țări din est, precum Polonia, care a alocat mai mult de 53%. De asemenea, Armata Română a suportat cheltuieli mari cu personalul, aproape 60% din buget, conform datelor TVR.

CITEȘTE ȘI:

• EXCLUSIV: România investește 165 milioane de euro în achiziția a două elicoptere antinavă care vor fi fabricate în Franța datorită colaborării cu Airbus.

• Cele 15 mari achiziții militare initiate de Armata Română pentru anul 2024.