Motivul pentru care românii și europenii nu îmbrățișează mașinile electrice: provocări de la baterii la alte dificultăți

Industria europeană își transformă treptat modelul de producție spre vehicule electrice, influențată de tensiunile politice cu China, divergențele interne dintre liderii europeni și temerile legate de impactul asupra locurilor de muncă. Ce direcție va lua această tranziție?

• România produce anual peste 500.000 de automobile Dacia și Ford. În prezent, nu există producție de vehicule electrice cu baterie, deși Ford a anunțat că va începe fabricația modelului Puma EV complet electric la sfârșitul anului 2024.
• În ceea ce privește percepția asupra mașinilor electrice, românii nu par favorabili, iar acest sentiment este replicat și la nivelul altor națiuni europene; de exemplu, mai puțin de 20% dintre cehi văd pozitiv introducerea acestor automobile.
• Principalele obstacole pentru vehiculele electrice sunt: (1) costurile încă ridicate comparativ cu modelele termice similare – o problemă ce persistă, conform lui Ola Källenius, CEO al Mercedes-Benz (2) lipsa unei rețele de reîncărcare bine dezvoltate (3) deprecierea rapidă a valorii reședente.

Scandalul Dieselgate, izbucnit în 2015, a impus Grupului Volkswagen responsabilități uriașe, acuzat că a manipulat testele de emisii pentru milioane de mașini diesel.

Agenția pentru Protecția Mediului din Statele Unite (EPA) a descoperit cazul care a generat repercusiuni globale, inclusiv amenzi exorbitante și rechemarea în fabrică a sute de mii de vehicule, având un impact semnificativ asupra reputației Volkswagen.

Dieselgate a provocat un șoc în industria auto europeană, determinând multe companii să reevalueze procesele și să accelereze tranziția către vehicule electrice și tehnologii cu emisii reduse.

În 2016, lansarea Chevrolet Bolt și, mai ales, a modelului Tesla Model 3 au demonstrat că vehiculele electrice pot deveni o alternativă viabilă pentru o mobilitate mai ecologică.

Provocări în implementarea planurilor electrice

Europa se confruntă cu o problemă fundamentală în ceea ce privește competitivitatea, fiind deficitară în resurse naturale esenţiale pentru producția de baterii, resurse de care China dispune din plin, având o cotă de aproximativ 80% din producția globală în 2023.

De asemenea, tranziția la vehicule electrice ridică îngrijorări legate de locurile de muncă, deoarece producția de automobile electrice necesită o treime din forța de muncă comparativ cu vehiculele tradiționale.

UE-27 și emisiile de CO2

În condițiile în care planeta se confruntă cu o creștere alarmantă a temperaturilor, mai multe state europene, inclusiv Franța și Regatul Unit, au propus interzicerea vânzării de vehicule noi pe bază de benzină și motorină.

Începând cu decembrie 2019, UE a demarat o nouă etapă în cadrul Green Deal, angajându-se să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990.

Estimările arată că UE-27 contribuie cu doar 7,4% la emisiile globale de CO2, în comparație cu 30,7% din China, 7,6% din India și 20,3% din restul Asiei – conform Ourworldindata.org.

Astfel, industria europeană auto a început o transformare semnificativă, orientată spre electrificare, ce va avea implicații majore.

Risc de pierdere a locurilor de muncă în sectorul auto

În februarie 2023, Parlamentul European a declarat că motoarele cu ardere internă ar trebui eliminate până în 2035, un pas crucial pentru atingerea neutralității climatice până în 2050. Această decizie ar fi trebuit să accelereze tranziția către automobile electrice.

Totuși, riscurile sunt evidente. Un studiu realizat de Boston Consulting Group a emis un avertisment cu privire la provocările deglobalizării și tranziției energetice, estimând o scădere a cotei de piață a automobilelor europene de la 26% la 12% în 2040, cu pierderi de până la 1,5 milioane de locuri de muncă.

Perspectivele Italiei

În Italia, AlixPartners subliniază că legislația curentă impune provocări pentru lanțurile de aprovizionare auto, având în vedere că se estimează o creștere a vehiculelor electrice de la 10% la 90% (64% în Uniune) până în 2030.

De asemenea, tranziția la electricitate până în 2030 ar putea conduce la o diminuare cu peste 50% a veniturilor din vânzările de componente pentru motoare cu combustie, punând în pericol aproximativ 40.000 de locuri de muncă în sector.

Sectorul auto reprezintă peste 7% din PIB-ul Uniunii Europene și 31% din cheltuielile de cercetare și dezvoltare.

Această industrii dă locuri de muncă pentru 12,9 milioane de oameni și generează un surplus comercial de peste 100 de miliarde de euro.

Piața automobilelor electrice se blochează în 2024

Controversatul termen limită de interzicere a vehiculelor cu combustie internă până în 2035 este precedat de provocările costurilor industriale ridicate, în special legate de standardele Euro 7, care vor intra în vigoare la 1 iulie 2027. 2024 s-ar putea dovedi un an critic, cu vânzările de vehicule electrice stagnante.

Producătorii auto, la nivel global, au planificat investiții semnificative, depășind 500 de miliarde de dolari între 2022 și 2026, conform AlixPartners.

De exemplu, Volkswagen a planificat investiții de 180 de miliarde de euro în întreaga rețea, cu o mare parte dedicată dezvoltării software-ului și extinderii gamei de vehicule electrice.

Scăderea vânzărilor de vehicule electrice

În primele luni ale anului 2024, toți principalii producători europeni au confirmat o reducere a previziunilor pentru vânzările de vehicule electrice, impactate de rezultate sub așteptări.

Mercedes-Benz, de exemplu, a ajustat planul de producție, reducând proporția vehiculelor electrice și hibride plug-in de la 100% la 50%, subliniind lipsa de încredere în atingerea obiectivelor de eliminare a mașinilor pe benzină.

Obiectivele de 50% mașini electrice până în 2025 se anunță a fi greu de atins, având în vedere că estimările pentru anul curent nu depășesc 21%.

Atât Volkswagen, cât și Renault au confirmat angajamentele pentru electrificare, dar vor continua să fabrice motoare termice eficiente pentru încă un deceniu, alimentate de combustibili mai sustenabili.

Informațiile pentru începutul anului 2024 arată o ușoară creștere a pieței auto: +4,6% la 4,6 milioane de unități, în contrast cu o scădere de 3% în mai. Totuși, cota vehiculelor electrice continuă să rămână constantă, la aproximativ 12,5%.

Provocări majore pentru mașinile electrice

Aceste provocări sunt printre factorii care împiedică dezvoltarea rapidă a sectorului. Este important de menționat că, până în 2027, piața europeană a automobilelor va experimenta o expansiune limitată.

Piața de masă nu a fost cucerită încă

Deși era electrificării a început, motoarele cu combustie internă continuă să domine, reprezentând 65,4% din vânzări: 35,5% mașini pe benzină și 29,9% hibride. Consumatorii timpurii au achiziționat deja vehicule electrice, dar piața de masă rămâne inaccesibilă.

La acestea se adaugă costurile ridicate ale bateriilor și fabricării acestora, Europa investind insuficient comparativ cu alte regiuni, riscând astfel să devină dependentă de China.

Confruntându-se cu o scădere a vânzărilor, companii ca Volkswagen, Stellantis și Mercedes-Benz aleg să reducă, suspendă sau reorienteze proiectele.

Proiectul gigafabricii din Termoli, Italia, a fost amânat de ACC jv (Stellantis, Mercedes-Benz, Total Energies) pentru a permite dezvoltarea de soluții mai rentabile.

De asemenea, Comisia Europeană și Regatul Unit au aprobat subvenții pentru producția de baterii, mai puțin de 7 miliarde de euro din 2022, o sumă insuficientă pentru a atinge obiectivul de 1,4 terawați oră până în 2030.

Investiții internaționale în baterii

În diferite colțuri ale lumii, SUA au alocat aproape 160 de miliarde de dolari pentru susținerea bătrânilor energiei regenerabile, inclusiv pentru baterii, conform BloombergNEF. Iar Canada a oferit 25 de miliarde de dolari în stimulente pentru atragerea producătorilor de baterii.

În acest context, producătorii chinezi au avansat în Europa, dezvoltând fabrici capabile să producă baterii la costuri semnificative mai mici decât cele din Europa, impunând astfel un nou standard în industrie.

Între timp, vehiculele electrice din China au înregistrat o cotă modestă în Europa, având 6% din piața Bev și 3% din total.

Aceste cifre sunt sub amenințarea noilor taxe impuse de Comisia Europeană, ceea ce ar putea afecta companiile chineze.

China contemplă să reacționeze, deși deciziile oficiale nu vor fi luate până în noiembrie. Piața auto din Hong Kong a depășit recent indicele automobilelor Stoxx 600, clarificând că discuțiile constructive ar putea aduce beneficii ambelor părți.

Vehicule electrice rare în România

România produce anual peste 500.000 de automobile, iar vehiculele electrice sunt absente de pe linia de producție, cu excepția anunțului Ford de a lansa modelul Puma EV în 2024.

Numărul mașinilor electrice în România rămâne scăzut, cu aproximativ 50.000 înregistrate dintr-un total de 8 milioane, reprezentând mai puțin de 1%. Dacia Spring este cel mai popular model electric.

În 2023, au fost înmatriculate 15.000 de vehicule electrice, un record, dar numărul rămâne limitat din cauza prețului ridicat.

De asemenea, mulți români fac călătorii lungi semnificative, iar autonomia redusă a mașinilor electrice compromite planificarea acestor excursii.

România are relații comerciale limitate cu China, ce nu sunt la fel de prietenoase precum cele ale Ungariei și Serbiei.

În 2023, România a oferit subvenții semnificative de peste 9.000 de euro pentru achiziția de vehicule electrice, dar aceste subvenții s-au redus la 5.100 de euro în 2024, generând o scădere a înmatriculărilor.

Mulți politicieni consideră nepotrivit ca Roma să subvenționeze un model fabricat în China, ceea ce a dus la o reducere a vânzărilor, cu o scădere cu 10% în prima parte a anului 2024 față de execuțiile anterioare.

Ungaria sub semnul întrebării privind producția de baterii

Sectorul auto reprezintă 25% din PIB-ul Ungariei și angajează aproximativ 150.000 de persoane, fiind o forță economică majoră.

În ultimii ani, industria auto din Ungaria s-a confruntat cu proteste din partea comunității locale din cauza impactului negativ asupra mediului, în special al fabricilor de baterii.

Mașinile electrice rămân rare în Ungaria, iar din cei peste 107.720 de vehicule vândute anul trecut, doar 5.807 erau complet electrice.

Guvernul ungar respinge criticile Comisiei Europene cu privire la taxele pe vehiculele electrice din China, pledând pentru cooperare și concurență deschisă.

Guvernul maghiar își propune să dezvolte legături economice puternice cu Beijingul, având în vedere construirea primei fabrici BYD în Ungaria.

Budapesta își dorește să devină o „superputere a bateriilor”, susținând industrializarea și atragerea de investiții majore din Asia.

Provocările din Republica Cehă

Industria auto este crucială și pentru Republica Cehă, având o contribuție de aproximativ 20% la producția națională și oferind locuri de muncă pentru 1,5% din populație.

Majoritatea companiilor auto sunt deținute de corporații internaționale, ceea ce face ca sectorul să fie predominant legat de tehnologia tradițională.

Un sondaj recent indică faptul că peste 60% dintre respondenții din Cehia sunt îngrijorați de posibilele efecte adverse asupra industriei auto din Europa.

Mai puțin de 20% dintre cehi au o opinie favorabilă despre mașinile electrice, cu toți aceștia considerând prețurile prohibitoare.

Guvernul ceh a adoptat o abordare centristă, refuzând restricționarea pieței, dar revendicând concurență corectă în acest sector.

Proiectul PULSE promovează parteneriatele jurnalistice transfrontaliere și este susținut de Comisia Europeană, având ca parteneri publicații de prestigiu din întreaga Europă, inclusiv din Lituania, Austria și Grecia.

Activitățile proiectului sunt coordonate de organizații media renumite din Italia, Germania și Franța.