Mușețel, politică și Putin – Cum se confruntă România cu propaganda rusă. Comparativ cu alte cinci țări europene

În apropierea alegerilor, o problemă recurentă este manipularea online. Care sunt exemplele de acțiuni din alte state?

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Claudia Pîrvoiu, Daniel Vaarik, Ieva Kniukštienė, Michał Kokot, Radoslav Aleksandrov și Mila Corlateanu.

O campanie recentă desfășurată pe TikTok, având ca scop propagarea mesajelor pro-ruse și anti-UE, arată cum propaganda explorează noi strategii. Mesajele sunt prezentate astfel încât să pară că „Putin” se adresează direct românilor, inclusiv întrebări precum „Câți dintre voi m-ar dori ca președinte al României?” sau „Dacă Rusia atacă Europa, voi lupta pentru Rusia”.

Impactul investigației jurnalistice

Investigația recentă a avut ca rezultat ca Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) să analizeze mesajele pro-Rusia de pe TikTok, hotărând să elimine conținutul considerat „extrem de controversat”, care poate duce la o dezinformare serioasă în rândul publicului.

CNA subliniază că astfel de postări sunt ilegale prin natura lor, reprezentând un mesaj clar de dezinformare menit să inducă în eroare cetățenii.

De la mușețel la politică

Mai multe investigații au relevat că Călin Georgescu, fost candidat la președinție, a crescut în popularitate printr-o campanie vastă sprijinită de dezinformarea online. Publicația Snoop a menționat că, în ultimii opt ani, AdNow, o companie de publicitate digitală cu legături la Kremlin, a învestit cel puțin două milioane de euro în site-uri de televiziune, influenceri conspiraționiști și publicații de extremă dreapta.

Colaborarea dintre AdNow și campania electorală a fost marcată de o strategie: ani de zile, compania a promovat proprietățile vindecătoare ale mușețelului, iar înainte de campanie s-a aliniat brusc pentru a susține un candidat folosind forța emoțională acumulată.

Recent, TikTok a publicat un raport despre alegerile din România, subliniind că AUR și Călin Georgescu au beneficiat de o rețea de peste 27.000 de conturi false care au operat în timpul campaniei electorale din 2024.

Raportul afirmă că, în septembrie 2024, au fost adoptate măsuri la nivel global împotriva unei rețele asociate cu Sputnik Media.

Instituții din România cu atribuții în combaterea propagandei

România nu dispune de o legislație specifică pentru combaterea propagandei.

Guvernul a încercat recent să implementeze un proiect de OUG care să permită Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și altor instituții, inclusiv serviciilor secrete, să interzică accesul la postări online ce conțin informații ilegale sau false. Conform G4Media, acest proiect a fost abandonat.

Proiectul avea ca scop protejarea utilizatorilor împotriva influențelor externe în alegerile prezidențiale, permițând ANCOM și alte instituții să ceară furnizorilor de internet să blocheze pagini cu astfel de conținut.

În martie, Administrația Prezidențială a comunicat că este necesar ca instituțiile să respecte legislația existentă, fără introducerea de modificări legislative privind campaniile online.

Există mai multe instituții de stat care monitorizează spațiul informațional, identificând și demontând narațiunile false și tentativelor de manipulare din surse rusești.

Rolul platformei special create

Ministerul Apărării Naționale deține platforma InfoRadar, dedicată monitorizării narațiunilor false și acțiunilor de manipulare din surse rusești.

CNA este responsabil pentru monitorizarea conținutului audiovizual, având capacitatea de a solicita eliminarea informațiilor false de pe platformele online.

Ordinile de eliminare sunt transmise către platforme de distribuție și către ANCOM, responsabilă pentru aplicarea Regulamentului European privind Serviciile Digitale (DSA).

În timpul campaniilor electorale, CNA poate informa Biroul Electoral Central în anumite situații.

Estonia - Expulzarea propagandiștilor ruși

Combaterea propagandei ruse este un subiect frecvent în mass-media estoniană. Autoritățile monitorizează mesajele transmise prin televiziuni și platforme online, iar Protecția Consumatorului și Autoritatea de Reglementare Tehnică sunt implicate în acest proces.

Poliția și Parchetul Estoniei monitorizează activ mesajele de propagandă ilegală, iar raportul anual al Poliției detaliază măsurile luate în combaterea propagandei ruse.

Printre acțiuni se numără expulzarea propagandiștilor ruși și interzicerea televiziunilor de propagandă.

Autoritățile estoniene colaborează cu ONG-uri care se implică activ în combaterea propagandei online.

Lituania - Departament special pentru monitorizarea propagandei ruse

Diverse instituții din Lituania se ocupă de monitorizarea propagandei și dezinformării. Departamentul de Comunicare Strategică al Forțelor Armate Lituaniene are o experiență de peste un deceniu în acest domeniu.

Departamentul Securității de Stat din Lituania implică diferite instituții în monitorizarea incidentelor informaționale.

Cetățenii pot raporta mesaje pro-Rusia sau denigratoare la autorități, care iau măsuri corespunzătoare.

Comisia Lituaniană de Radio și Televiziune monitorizează programele de televiziune rusești și poate aplica amenzi pentru dezinformare.

Polonia - Lipsa unei instituții de stat dedicate combaterii dezinformării

Polonia nu are o instituție de stat dedicată constant combaterii dezinformării, iar măsurile adecvate sunt rare.

Cu toate acestea, înainte de alegerile din mai, guvernul a lansat un program pentru a aborda dezinformarea electorală, implicând Ministerul Digitalizării.

S-a creat un site dedicat sesizărilor de dezinformare, numit „bezpiecznewybory.pl”.

Bulgaria - Întârzieri în combaterea propagandei ruse

Bulgaria este extrem de vulnerabilă la propaganda rusă, iar măsurile oficiale întârzie.

Discuțiile de șase ani în jurul înființării unei unități de coordonare pentru combaterea dezinformării nu au avut rezultate. După un mandat limitat, au fost lansate inițiative fără consecințe durabile.

Guvernul a deschis o secțiune temporară pe Facebook pentru combaterea dezinformării, dar aceasta a fost închisă odată cu căderea administrației.

Jurnaliștii bulgari continuă investigațiile Snoop

Parlamentarii din Bulgaria semnalează influența propagandei ruse, însă măsurile propuse pentru combaterea acesteia nu au fost implementate.

Anchetele activiștilor din grupul BG Elves relevă sume considerabile investite de Rusia în propagandă, evidențiind rețeaua Adnow implicată în influențarea alegerilor din România.

Bătălia împotriva propagandei în Bulgaria este susținută de ONG-uri și jurnaliști activi.

Republica Moldova - O instituție dedicată combaterii dezinformării

În Moldova, Centrul de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, înființat la inițiativa președintei Maia Sandu, are rolul de a întări cooperarea interinstituțională în lupta împotriva dezinformării.

Activitatea centrului beneficiază de fonduri de la bugetul de stat, asigurând un buget de 20 milioane de lei pentru anul 2024.