Nicuşor Dan: Nu am afirmat niciodată că Primăria Capitalei nu are datorii, ci că nu are datorii curente, doar Ceauşescu nu a avut datorii
Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a clarificat că niciodată nu a spus că Primăria Municipiului Bucureşti nu are datorii, ci doar că nu există datorii curente care să permită creditorilor să blocheze conturile. Edilul a subliniat că gradul de îndatorare al Bucureştiului este foarte scăzut, de până la zece ori mai mic decât în alte capitale europene.
„Este important să facem distincţia. Eu nu am declarat vreodată că Primăria Capitalei nu are datorii. Totuşi, doar Ceauşescu nu a avut datorii, toţi ceilalţi au datorii, ceea ce este benefic pentru a investi banii. Am menţionat că Primăria Capitalei nu mai are datorii curente, precum cele 165 de milioane către firma Otokar, care a furnizat autobuzele. În prezent, la finalul anului 2023, nu mai există o persoană fizică sau juridică care să poată efectua o poprire pe conturi, cum se întâmpla la începutul mandatului, când erau 3 miliarde de lei”, a declarat Nicuşor Dan, joi seară, la Antena 3.
El a adăugat că „datoriile în general sunt normale” şi a explicat că există o „formalitate” a Ministerului Finanţelor care face ca Bucureştiul să apară cu datorii curente.
„Din cei 1,7 miliarde lei consideraţi datorii curente de către Ministerul Finanţelor, o sumă de aproximativ 400 de milioane de lei reprezintă o datorie către familia Constanda, legată de Parcul Bordei. Totuşi, există un contract semnat prin care aceste 400 de milioane de lei sunt eşalonate pe o perioadă de 50 de luni, ceea ce înseamnă că plătim lunar circa 12 milioane de lei, deci nu suma totală de 400 de milioane. Deşi datoriile există conform contractului, ele nu sunt curente, astfel că nu pot bloca conturile, cum s-a întâmplat în 2020”, a explicat Nicuşor Dan.
„Pentru Ministerul Finanţelor, 400 de milioane de lei este considerată o datorie curentă, dar eu nu o văd ca atare, deoarece dacă plătim lunar 12 milioane de lei, familia Constanda nu poate să ne poprească conturile, iată diferenţa”, a detaliat edilul.
El a menţionat că Bucureştiul ar fi avut posibilitatea de a face împrumuturi considerabile pentru dezvoltare, aducând în discuţie gradul mic de îndatorare faţă de alte capitale.
„Indicatorul relevant este gradul de îndatorare, iar pentru Bucureşti acesta este extrem de mic, între 7-8%, în comparaţie cu oraşele din vest, care au un grad de îndatorare de 80% sau 60%, tocmai pentru că Bucureştiul nu s-a împrumutat cum ar fi trebuit să o facă”, a conchis primarul Capitalei.
